La lansarea cărții sale la BNR, Theodor Stolojan a plasat începutul încetinirii economiei în 2022. Comisia Europeană a consemnat o creștere de 0,7% în 2025, dar cifra sa pentru 2026 este o prognoză.
Deficitul cash din primele opt luni a fost cu 26,94 miliarde de lei sub cel din aceeași perioadă din 2025. Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile, dar dobânzile au costat statul 42,05 miliarde de lei.
Nicușor Dan spune, din Ucraina, că România trebuie să rămână „țară recomandată investițiilor”, în contextul avertismentului Fitch despre rating.
Nazare spune că inflația a frânat rapid: INS indică 6,2% în august 2026. Ministrul leagă evoluția de corecții și disciplina bugetară.
Alexandru Nazare spune că reducerea deficitului rămâne esențială înainte de raportul Standard & Poor’s din 2 octombrie, pe fondul creșterii dobânzilor.
Ilie Bolojan cere formarea rapidă a unui guvern stabil și avertizează asupra costurilor sociale și a riscurilor pentru reducerea deficitului bugetar.
Petrișor Peiu comentează decizia Fitch de a menține ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, și mută accentul pe datorie și deficit.
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în S1 2026, arată execuția Ministerului Finanțelor. Nazare: „Nu avem motive de relaxare”.
Alexandru Nazare spune că planul de finanțare pe 2026 este realizat în proporție de 49% și leagă costul împrumuturilor de menținerea ratingului.
Siegfried Mureșan spune că „disciplina bugetară” este „linia roșie” în negocierile pentru viitorul Guvern și invocă reducerea deficitului în 2026.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, respinge eticheta de „dezastru economic” și leagă tensiunile de „prețul ajustării” fiscal-bugetare.
Alexandru Nazare spune că legea salarizării trebuie făcută pe finanțare „suportabilă” și „predictibilă”. Costuri: 5–10 mld. lei în 2027.
Andrei Caramitru avertizează asupra „corupției totale” și a unui scenariu de tip America Latină. Context: cifrele Consiliului Fiscal pentru bugetul 2026.
Ilie Bolojan spune că România își menține ținta de deficit „aproape de 6%”, după discuții la Bruxelles cu comisarul Valdis Dombrovskis.
JP Morgan spune că România poate ajunge la deficit 6% din PIB în 2026. Ce condiții sunt invocate și de ce 2027 rămâne „mult mai incert”?
Bogdan Glăvan susține că România are o „criză economică mascată”. Ce legătură face între banii europeni din 2026 și creșterea prognozată
Bolojan spune că instabilitatea politică se vede deja în dobânzi. Ce ordin de mărime invocă și de ce contează pentru împrumuturile statului.
Ilie Bolojan spune că România nu are pe agendă trecerea la euro până când deficitul nu coboară sub 3% din PIB. Ce repere indică până în 2030?
