Ministerul Finanțelor a atribuit joi, 22 octombrie, o parte din creșterea deficitului trimestrial al României calendarului investițiilor și devansării unor cheltuieli pentru proiecte europene. Instituția susține continuarea reducerii deficitului, după ce datele Eurostat au indicat un nivel ajustat sezonier de 9,2% din PIB-ul trimestrial în aprilie–iunie 2026.
În aceeași zi, Partidul Social Democrat (PSD) l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan că austeritatea a împovărat populația fără să reducă deficitul. Social-democrații cer schimbarea politicii economice, cu protecție pentru veniturile mici și medii și sprijin pentru industrie și micii antreprenori.
PSD îl acuză pe Bolojan și de o tentativă de ascundere a datelor. Ministerul Finanțelor afirmă că revizuirile statistice sunt obișnuite și se produc în ambele sensuri: valoarea pentru primul trimestru din 2026 a fost actualizată odată cu publicarea celei pentru trimestrul al doilea, iar cele pentru trimestrele al doilea și al patrulea din 2025 au fost revizuite în scădere. „Toate datele au fost transmise și publicate la termenele obișnuite”, susține instituția.
Ce schimbare cere PSD pentru populație și firme
Critica partidului privește costurile suportate de populație prin majorările de taxe și impozite. „Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite!”, afirmă PSD, care interpretează creșterea deficitului trimestrial drept un eșec al politicilor fostului premier.
Social-democrații cer ca statul să își plătească facturile la timp și să susțină economia productivă. Pentru persoanele cu venituri mici și medii solicită măsuri de protecție, iar pentru industrie și micii antreprenori, sprijin economic. Acestea sunt direcțiile prin care partidul propune înlocuirea austerității.
Ce arată comparația dintre trimestre
Potrivit datelor publicate de Eurostat la 21 octombrie, deficitul administrației publice din România, ajustat sezonier și calendaristic, a fost de 7,7% din PIB-ul trimestrial în trimestrul al doilea din 2025, de 5,5% în primul trimestru din 2026 și de 9,2% în trimestrul al doilea din 2026. Creșterea este de 1,5 puncte procentuale față de perioada similară a anului trecut și de 3,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent.
România a avut cel mai ridicat deficit trimestrial din Uniunea Europeană pe această bază. Pentru ansamblul UE, indicatorul a fost de 3,5%, iar pentru zona euro, de 3,3%.
Deficitul apare când cheltuielile administrației publice depășesc veniturile. Cifra de 9,2% raportează diferența aferentă lunilor aprilie–iunie la produsul intern brut al aceluiași trimestru, cu ajustările statistice aplicate. Ajustarea sezonieră urmărește să înlăture variațiile care se repetă în anumite perioade ale anului, pentru a permite comparații între trimestre. Procentul nu reprezintă deficitul cumulat în primele șase luni și nici rezultatul sau prognoza pentru întregul an 2026.
Eurostat marchează datele pentru primele două trimestre din 2026 drept provizorii, ceea ce înseamnă că ele pot fi revizuite.
Pentru primele șase luni, Ministerul Finanțelor invocă o evoluție diferită: un deficit cumulat în metodologia europeană de 3,4% din PIB-ul anual estimat pentru 2026, față de 3,6% din PIB în primul semestru din 2025. Acest calcul raportează deficitul semestrului la PIB-ul anual, în timp ce indicatorul de 9,2% folosește PIB-ul unui singur trimestru.
De ce invocă Finanțele calendarul investițiilor
Ministerul spune că o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, s-ar fi făcut spre sfârșitul anului au fost efectuate în primul semestru. Leagă această devansare inclusiv de termenul de 31 august 2026 pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ca indicator al concentrării investițiilor, instituția menționează plăți de 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde în primul trimestru. Sumele provin din execuția bugetară bazată pe încasările și plățile efective, numită metodologia cash.
Deficitul publicat de Eurostat folosește metodologia europeană ESA 2010, care înregistrează veniturile și cheltuielile în funcție de momentul economic în care apar drepturile de încasare și obligațiile de plată. De aceea, momentul unei plăți efective poate fi diferit de cel în care cheltuiala este înregistrată în conturile europene.
Ministerul recunoaște că o parte din îmbunătățirea deficitului cash provine din încasări de fonduri europene fără efect asupra soldului ESA și din gestionarea calendarului plăților. Din acest motiv, spune instituția, ameliorarea deficitului în metodologia europeană este graduală.
În timp ce PSD cere înlocuirea austerității, Finanțele susțin continuarea consolidării fiscale, adică reducerea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului. Ministerul argumentează că aceasta este necesară pentru diminuarea costurilor de împrumut și pentru a elibera resurse destinate investițiilor.
Pentru finalul anului, instituția cere prioritizarea cheltuielilor esențiale și amânarea celor care nu răspund unor nevoi imediate. Prezintă rectificarea bugetară — modificarea veniturilor și cheltuielilor prevăzute pentru anul în curs — drept instrumentul prin care resursele ar trebui concentrate asupra investițiilor începute și funcționării esențiale a statului.