Fosta vicepremieră Oana Gheorghiu avertizează că Partidul Social Democrat (PSD) transmite un mesaj „periculos” agențiilor de rating atunci când vorbește ca și cum România ar avea „contabilitate dublă”. Ea respinge acuzațiile privind facturile lăsate de Guvernul Bolojan și cere social-democraților să își asume partea de responsabilitate pentru situația bugetară.
În interviul acordat emisiunii „În fața ta”, la Digi24, ale cărui declarații au fost publicate pe 14 noiembrie, Gheorghiu a fost întrebată despre reproșurile PSD privind facturile neplătite și o presupusă gaură în buget.
„Și știți ce e periculos în ce face PSD-ul? Vorbește ca și cum România are contabilitate dublă. Și acest lucru mi se pare extrem de periculos și de iresponsabil”, a spus ea.
În opinia sa, un asemenea mesaj sugerează agențiilor că au considerat corectă o imagine înșelătoare a finanțelor României. Critica sa privește astfel credibilitatea informațiilor pe care se sprijină evaluările țării.
Despre facturi, Gheorghiu a răspuns: „Nu e vorba despre nicio gaură în buget și despre nicio factură neplătită”. Ea a susținut că plățile trebuiau făcute în limitele bugetului aprobat, iar cheltuielile din afara acestuia necesitau o reașezare bugetară.
Fosta vicepremieră le reproșează social-democraților că fac „opoziție atunci când e la putere” și le atribuie o mare parte din „greaua moștenire” pe care o invocă. În sprijinul argumentului său, amintește demisiile miniștrilor PSD și moțiunea de cenzură care a înlăturat fostul cabinet. Ea susține că, până la revenirea partidului la guvernare, posibilitățile de acțiune ale executivului interimar au fost limitate.
Miza ratingului: condițiile în care statul se împrumută
Ratingul de țară evaluează capacitatea statului de a-și achita datoriile. România are nevoie de împrumuturi atât pentru acoperirea deficitului, cât și pentru refinanțarea datoriilor ajunse la scadență, iar încrederea investitorilor contează pentru condițiile în care obține acești bani.
În evaluarea din 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a menținut calificativele României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, iar perspectiva negativă indică un risc de retrogradare.
Agenția identifica atunci riscuri privind aplicarea măsurilor de consolidare bugetară și reducerea dezechilibrelor externe. Sublinia și sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, în condițiile unui necesar mare de finanțare. În scenariile sale, neaplicarea unui cadru fiscal credibil putea duce la costuri mai mari de împrumut.
Ce arată deficitul trimestrial de 9,2%
PSD l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan, într-un comunicat din 22 octombrie, că măsurile de austeritate nu au reușit să reducă deficitul. Partidul invoca valoarea de 9,2% din produsul intern brut (PIB) pentru trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu 7,7% în același trimestru din 2025, și susținea că fostul premier încercase să ascundă amploarea problemelor. Social-democrații cereau schimbarea politicilor economice, protejarea puterii de cumpărare și plata la timp a facturilor statului.
Datele Eurostat publicate pe 21 octombrie arată pentru România un deficit al administrației publice de 9,2% din PIB-ul trimestrului al doilea din 2026, în seria ajustată sezonier și calendaristic. Era cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană în acea serie. Valoarea comparabilă pentru primul trimestru din 2026 era de 5,5%, iar pentru trimestrul al doilea din 2025, de 7,7%.
Deficitul a crescut astfel cu 3,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent și cu 1,5 puncte față de același trimestru al anului anterior. Procentul de 9,2% se raportează la PIB-ul acelui trimestru, nu reprezintă deficitul cumulat al primului semestru sau rezultatul întregului an. Datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt provizorii. Acuzația că deteriorarea indicatorului ar dovedi ascunderea situației bugetare aparține PSD.
De ce diferă raportările și ce a răspuns Nazare despre facturi
O altă componentă a disputei privește diferența dintre deficitul calculat în numerar, numit cash, și cel calculat potrivit Sistemului european de conturi, ESA. Prima metodă urmărește încasările și plățile efective ale statului. Metoda europeană înregistrează operațiunile potrivit momentului economic căruia îi aparțin, care poate fi diferit de momentul încasării sau al plății.
Ministerul Finanțelor a explicat în octombrie că diferențele apar atât la venituri, cât și la cheltuieli. De exemplu, impozitele pe proprietate sunt încasate mai ales în prima parte a anului, dar sunt repartizate uniform pe întregul an în metodologia ESA. Și investițiile pot fi înregistrate economic la un alt moment decât cel al plății.
Ministerul a invocat și concentrarea unor investiții în prima jumătate a anului, pentru finalizarea proiectelor până la 31 august. Potrivit explicației sale, cheltuieli care se făceau de obicei spre sfârșitul anului au fost efectuate mai devreme, ceea ce a pus presiune asupra deficitului din trimestrul al doilea.
La 11 noiembrie, în Parlament, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a răspuns criticilor dintr-o moțiune simplă depusă de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Discuția privea o diferență de aproximativ 28 de miliarde de lei între deficitul ESA de peste 69 de miliarde de lei și deficitul cash de circa 41 de miliarde de lei, pentru primul semestru din 2026.
Nazare a spus că mai mult de jumătate din diferență provenea din venituri. Din componenta aferentă cheltuielilor, „un singur miliard din 28 poate fi atribuit stocului de facturi neplătite”, a declarat ministrul. Explicația sa privea componența acelei diferențe dintre raportări, nu totalul restanțelor și obligațiilor de plată invocate de PSD.
Gheorghiu vrea continuarea reformei companiilor de stat
Întrebată dacă își dorește succesul sau eșecul Guvernului Niculescu, Gheorghiu a spus că dorește reușita oricărui cabinet, indiferent de partid, pentru că interesul general este ca România să meargă bine.
Fosta vicepremieră vrea ca reforma companiilor de stat, domeniul de care s-a ocupat, să continue, inclusiv prin închiderea unei mari părți dintre cele care produc pierderi. „Pierderile acelea sunt bani care pleacă din buzunarul fiecărui român”, a spus Gheorghiu.


