Oana Gheorghiu, fostă vicepremieră în Guvernul Ilie Bolojan, a acuzat duminică, 25 octombrie 2026, Partidul Social Democrat (PSD) de mesaje contradictorii despre deficit. Ea compară programul Guvernului Luca Niculescu, care descrie ajustarea bugetară drept necesară și afirmă că produce rezultate, cu declarațiile publice ale partidului despre eșecul austerității. Intervenția răspunde criticilor formulate în aceeași dimineață de președintele PSD, Sorin Grindeanu.
„Problema nu este că PSD folosește o cifră falsă, ci că alege o cifră adevărată și o folosește pentru a prezenta o imagine incompletă”, a scris Gheorghiu pe Facebook. Ea susține că social-democrații pun alături indicatori calculați prin metode diferite și pentru perioade distincte.
În mesajul său de pe Facebook, Grindeanu acuzase guvernarea Bolojan că a sacrificat economia și a adâncit criza. Liderul PSD a invocat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și a susținut că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, indiferent de metodologie.
Grindeanu a promis schimbarea direcției economice, prin investiții și măsuri pentru protejarea nivelului de trai. El susține că populația și firmele au suportat costurile austerității fără ca problemele bugetului să fie rezolvate.
Programul recunoaște rezultatele ajustării și costurile economice
Programul de guvernare 2026–2028 invocat de Gheorghiu descrie o ajustare care a produs rezultate, dar a avut și consecințe asupra economiei:
„România intră în perioada 2027–2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile.”
Documentul indică un deficit cash de 2,89% din produsul intern brut (PIB) după primele opt luni din 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Gheorghiu contrapune această comparație mesajului PSD potrivit căruia deficitul de 9,2% raportat de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 ar confirma eșecul austerității.
Fosta vicepremieră recunoaște, la rândul său, costurile reducerii deficitului pentru oameni și economie, dar consideră ajustarea necesară. Ea avertizează că promisiunile privind creșterea salariilor și pensiilor și reducerea taxelor trebuie confruntate cu resursele disponibile. În opinia sa, reluarea cheltuielilor fără acoperire ar pune în pericol rezultatele obținute.
Ce măsoară deficitul cash și cel calculat prin metoda europeană
Deficitul arată cu cât depășesc cheltuielile publice veniturile, însă rezultatul depinde de regulile de înregistrare. Potrivit explicațiilor Ministerului Finanțelor, metoda cash urmărește încasările și plățile efective ale statului. Sistemul european de conturi, cunoscut drept ESA 2010, urmărește momentul înregistrării economice a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv a obligațiilor pentru care plata nu a fost încă făcută.
Diferențele dintre rezultate includ ajustări pentru sume de încasat, obligații de plată, dobânzi, fonduri europene și activitatea entităților încadrate în sectorul administrației publice. Ministerul arată că unele încasări europene pot îmbunătăți rezultatul cash fără un efect similar asupra deficitului ESA. Tot potrivit instituției, facturile înregistrate și neachitate reprezintă doar una dintre componentele diferenței dintre metode, fără a fi cea mai mare.
Pentru perioade identice, Gheorghiu invocă separat primul semestru: potrivit cifrelor prezentate de ea, deficitul cash a coborât de la 3,64% din PIB în primele șase luni din 2025 la 2% în aceeași perioadă din 2026. Deficitul ESA a scăzut de la 3,6% la 3,4%, evoluție pe care o descrie drept o reducere modestă.
Ministerul Finanțelor indică aceleași valori semestriale ESA, raportate la PIB-ul anual. Pentru deficitul cash de la 30 iunie 2026, instituția menționează 41 de miliarde de lei, cu 28,8 miliarde de lei mai puțin decât în primul semestru din 2025. Comparațiile arată astfel o îmbunătățire mai pronunțată în metoda cash decât în cea europeană.
Ce arată deficitul trimestrial de 9,2%
Datele Eurostat publicate pe 21 octombrie arată pentru România un deficit al administrației publice de 9,2% din PIB-ul trimestrului al doilea din 2026, în seria ajustată sezonier și calendaristic. Este cel mai ridicat deficit dintre statele UE în acel trimestru. În primele trei luni ale anului, valoarea fusese de 5,5%, ceea ce înseamnă o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. Ambele rezultate sunt provizorii.
Și comparația cu același trimestru din anul anterior indică o deteriorare: în trimestrul al doilea din 2025, deficitul din aceeași serie era de 7,7% din PIB-ul trimestrial. Această evoluție acoperă trei luni, în timp ce comparațiile semestriale invocate de Gheorghiu privesc primele șase luni.
Procentul de 9,2% este raportat la producția economică a trimestrului respectiv, nu la cea a întregului an. El măsoară rezultatul acelui trimestru, nu deficitul cumulat al primului semestru sau o prognoză anuală. Procentele trimestriale nu pot fi pur și simplu adunate ori mediate pentru a obține rezultatul semestrial raportat la PIB-ul anual, deoarece bazele de calcul sunt diferite.
Ministerul Finanțelor explică o parte din evoluția trimestrială prin concentrarea investițiilor și a plăților pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în prima parte a anului. Potrivit instituției, plățile pentru investiții au ajuns la 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde în primul. Ministerul susține că o parte dintre cheltuielile făcute de obicei spre sfârșitul anului au fost devansate și că majorarea deficitului trimestrial trebuie urmărită în contextul întregului an.