România nu are o sursă clară pentru finanțarea creșterii cheltuielilor militare la 3,5% din produsul intern brut (PIB), spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Economistul indică două variante teoretice: reducerea unor investiții publice sau economii substanțiale în administrația centrală și locală. Alegerea ar trebui făcută în timp ce statul continuă să reducă deficitul bugetar.
Într-un interviu acordat Libertatea și publicat la 12 octombrie 2026, Dăianu estimează că atingerea nivelului de 3,5% ar cere un supliment de aproape un punct procentual din PIB. Întrebat dacă România își mai permite împrumuturi pentru apărare, el răspunde: „Trebuie să te împrumuți dacă este cazul, dar cu mare grijă.”
Ce investiții ar putea fi reduse și cât de mare ar fi efortul
Prima variantă indicată de Dăianu este reducerea puternică a cheltuielilor de capital, componentă a bugetului destinată investițiilor. În explicația sa, statul ar renunța la unele investiții realizate de administrațiile locale pentru a redirecționa către apărare resurse echivalente cu un punct procentual din PIB. Cealaltă posibilitate este reducerea cheltuielilor administrației centrale și locale. Sunt alternative formulate de economist, nu tăieri hotărâte de Guvern.
Pentru 2026, Dăianu estimează investițiile publice totale la aproximativ 8% din PIB și menționează cheltuieli de capital de 2,5% din PIB. Investițiile publice reprezintă categoria mai largă, în care sunt incluse cheltuielile de capital.
Ministerul Finanțelor folosește această distincție în comunicatul despre execuția bugetară din ianuarie–aprilie 2026: cheltuielile pentru investiții cuprind cheltuielile de capital, precum și cheltuielile programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.
Dimensiunea economiei discutate poate fi ilustrată printr-un calcul pe aceeași valoare a PIB: dacă o componentă de 2,5% din PIB ar fi redusă cu un punct procentual din PIB, ar rămâne 1,5% din PIB. Reducerea ar echivala cu 40% din acea componentă. Calculul folosește nivelul menționat de Dăianu și varianta sa ipotetică de economisire.
După încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul de investiții și reforme susținut prin fonduri europene, economistul anticipează o revenire a investițiilor publice totale spre 5% din PIB. El descrie acest nivel drept media ultimilor aproape 20 de ani și spune că include și investițiile din fonduri proprii. Fondurile europene, subliniază Dăianu, apar în buget atât la venituri, cât și la cheltuieli.
De ce susține cheltuieli mai mari pentru apărare și ce termen prevede NATO
Dăianu consideră că România are nevoie de capacitate de apărare chiar și în eventualitatea încheierii războiului din Ucraina. În evaluarea sa, confruntarea dintre Rusia și Europa ar continua sub forma unui război rece. Acesta este argumentul său pentru cheltuieli militare mai mari, însoțite de prudență în privința împrumuturilor necesare.
Nivelul de 3,5% discutat de economist corespunde componentei pentru apărarea de bază din angajamentul adoptat de aliații Alianței Nord-Atlantice (NATO) prin Declarația summitului de la Haga, din 25 iunie 2025. Documentul prevede alocarea anuală a cel puțin 3,5% din PIB pentru această componentă până în 2035, pe baza definiției NATO a cheltuielilor de apărare.
Angajamentul total este de 5% din PIB. Pe lângă apărarea de bază, până la 1,5% este destinat unor cheltuieli legate de apărare și securitate, precum infrastructura critică, protecția rețelelor, pregătirea civilă, reziliența și industria de apărare. Aliații trebuie să prezinte planuri anuale pentru o creștere graduală și credibilă a alocărilor. Traiectoria și distribuția celor două componente urmează să fie revizuite în 2029, în funcție de mediul strategic și de obiectivele privind capacitățile de apărare.
Deficitul și criteriul propus pentru creșterea pensiilor
Presiunea suplimentară pentru apărare se suprapune, în analiza economistului, peste necesitatea reducerii deficitului bugetar — suma cu care cheltuielile statului depășesc veniturile sale. Dăianu estimează că România va încheia 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB și recomandă pentru 2027 un nivel de 5–5,5% din PIB.
El leagă continuarea reducerii deficitului de posibilitatea statului de a se împrumuta la costuri suportabile și de a ține datoria publică sub control. Argumentul său este că dezechilibrele persistente fac mai scumpă și mai dificilă atât finanțarea deficitului, cât și refinanțarea datoriilor ajunse la scadență.
Pentru pensii, Dăianu propune o indexare prudentă în 2027: creșterea lor nominală să nu depășească ritmul de creștere nominală a PIB. Este o recomandare privind bugetul viitor, nu o majorare stabilită pentru pensionari.
Creșterea nominală a PIB exprimă evoluția valorii economiei la prețurile perioadei și include efectul inflației; creșterea reală urmărește evoluția după înlăturarea acestui efect. Criteriul propus compară, așadar, ritmul majorării pensiilor în bani cu ritmul nominal al economiei. Dăianu susține această limită pentru a păstra în 2027 economiile bugetare obținute prin înghețarea salariilor și pensiilor.