Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, se opune alegerilor anticipate, avertizând că acestea ar prelungi cu luni incertitudinea politică și ar întârzia atât rectificarea bugetară, cât și pregătirea bugetului pentru 2027. Economistul consideră că instalarea unui guvern este urgentă pentru finanțarea serviciilor publice și pentru încrederea celor care împrumută România.
Într-un interviu acordat SpotMedia, publicat în noaptea de 9 spre 10 octombrie, Dăianu indică trei priorități pentru viitorul executiv: rectificarea bugetară, construirea bugetului pentru anul următor și controlul cheltuielilor. El consideră că anticipatele ar fi „un dezastru din punct de vedere economic”, din cauza prelungirii crizei într-o țară dependentă de finanțarea externă.
În dimineața de 10 octombrie, formarea guvernului era în etapa negocierilor. Premierul desemnat Luca Niculescu anunțase că intenționează să depună joi la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. El lua în calcul un guvern tehnocrat, politic sau o combinație a celor două și spunea că își dorește o majoritate care să susțină executivul și după votul de învestitură.
De ce consideră Dăianu că anticipatele ar agrava riscurile economice
Argumentul său pornește de la timpul necesar organizării unor noi alegeri. „Ar însemna să prelungim cu luni de zile această incertitudine”, spune Dăianu. În aprecierea sa, această perioadă ar întârzia deciziile prin care statul trebuie să acopere nevoile urgente din bugetul actual și să stabilească veniturile și cheltuielile pentru anul următor.
România depinde mult de finanțarea din exterior, explică economistul, iar deficitele ridicate sporesc presiunea asupra datoriei publice și a costurilor împrumuturilor. El afirmă că investitorii străini își reduc expunerile pe România — adică sumele investite sau împrumutate aici — și că lipsa de încredere alimentează presiunile asupra leului.
Dăianu avertizează că Banca Națională a României nu poate susține la nesfârșit moneda națională folosind rezervele valutare. De aceea respinge comparația cu Spania, invocată de susținătorii anticipatelor: aceasta folosește euro și are, subliniază el, o situație diferită a deficitelor bugetar și extern. În evaluarea sa, vulnerabilitățile României fac prelungirea instabilității politice mai riscantă.
Rectificarea și banii pentru serviciile de urgență
Prima urgență indicată de Dăianu este rectificarea bugetară: ajustarea veniturilor și a alocărilor din bugetul deja în vigoare. El spune că cele mai mari nevoi sunt în sănătate, dar că și alte sectoare necesită finanțare. Amintește că, în mod obișnuit, existau două etape de rectificare, una în iulie–august și alta în noiembrie, iar prima a fost ratată.
Un exemplu concret fusese semnalat la 9 septembrie de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Vorbind la Iași, acesta a declarat că bugetele serviciilor județene de ambulanță și ale unităților de primiri urgențe nu acopereau toate cheltuielile necesare funcționării până la sfârșitul anului 2026. El a cerut o rectificare pentru asigurarea acestor fonduri.
„În bugetul 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile”, a spus atunci ministrul. Solicitarea privea finanțarea celor două componente ale sistemului medical de urgență până la finalul anului, ceea ce dădea formării unui guvern o miză directă pentru serviciile publice.
Pentru perioada de interimat, Consiliul Fiscal a propus, potrivit lui Dăianu, și o cale parlamentară: un proiect de rectificare inițiat de un deputat. Economistul spune că proiectul exista la Ministerul Finanțelor și că avea nevoie de sprijinul Parlamentului. El susține această soluție ca răspuns la o situație excepțională.
Ce recomandă pentru deficit, taxe, pensii și salarii
A doua prioritate este proiectul de buget pentru 2027. Dăianu recomandă ca deficitul bugetar — suma cu care cheltuielile publice depășesc veniturile — să se apropie de 5,5% din produsul intern brut, valoarea bunurilor și serviciilor produse în economie într-un an. O colectare mai bună a taxelor și impozitelor ar putea permite, în aprecierea sa, o reducere și mai mare.
Un asemenea buget ar transmite creditorilor și investitorilor că România continuă să reducă dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli. Dăianu avertizează că, dacă deficitul nu continuă să scadă, evoluția datoriei publice poate deveni dificil de controlat.
Controlul cheltuielilor, a treia prioritate, are două componente în explicația sa: limitarea creșterii lor și reducerea unor alocări pe care le consideră inutile. El indică în special cheltuielile de capital, adică banii destinați investițiilor, unde susține că există risipă și posibilități de economisire.
Dăianu consideră că nu mai sunt necesare taxe și impozite noi și susține indexări prudente ale pensiilor și salariilor. Recomandă astfel ajustări moderate ale acestor venituri, în paralel cu limitarea cheltuielilor și continuarea reducerii deficitului.
Economistul are însă așteptări limitate în privința unor reforme rapide de amploare: anticipează un guvern cu sprijin parlamentar fragil, expus riscului unor moțiuni de cenzură. „Noi trebuie să trecem iarna cu stricăciuni limitate”, spune Dăianu, cerând o rectificare care să asigure bani sectoarelor celor mai vulnerabile.