Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a respins joi eticheta de „dezastru economic” atribuită situației României și a afirmat că tensiunile actuale țin de „prețul ajustării fiscal-bugetare”, pe fondul corectării unui deficit pe care l-a descris ca fiind foarte mare.
Reacția lui Daniel Dăianu a venit după ce lideri PSD au acuzat guvernarea condusă de Ilie Bolojan de „deșert economic” și „dezastru programat”, invocând evoluțiile privind inflația și scăderea PIB comunicate de Institutul Național de Statistică.
În intervenția sa, Dăianu a plasat disputa în registru politic și a insistat că România traversează o recesiune, dar nu una „profundă”, de tipul celor asociate unei crize financiare majore.
Cum explică Daniel Dăianu ideea de „preț al ajustării”
Daniel Dăianu a spus că este „impropriu” să se vorbească despre „dezastru economic” și a legat deteriorarea percepției publice de costurile unei corecții fiscal-bugetare. El a făcut referire la nivelul deficitului din 2024, afirmând că acesta a fost „mai mare de 9% din PIB”, în contextul unei creșteri economice sub 1%.
„Nu poți să menții nivelul de trai al cetățenilor români când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB (...) Deci este prețul pe care trebuie să-l plătim”, a declarat Dăianu.
În aceeași logică, el a susținut că o corecție de amploare ar fi avut, inevitabil, impact asupra veniturilor populației în termeni reali și a argumentat că alternativa ar fi fost tăierea nominală a veniturilor, „așa cum s-a întâmplat” într-un episod anterior de corecție fiscal-bugetară.
„Ar fi existat o alternativă. Să fie tăiate veniturile oamenilor (...) în mod drastic”, a spus Dăianu, arătând că un astfel de scenariu ar fi fost dificil de reluat „din punct de vedere politic”.
Inflația și energia, în explicația lui Dăianu
Pe tema inflației, Daniel Dăianu a legat evoluția prețurilor de decizii fiscale și de piața energiei, indicând drept factori creșterile de taxe și impozite, precum și liberalizarea tarifului la electricitate.
El a avansat o estimare condiționată: dacă nu ar fi crescut taxele și impozitele și dacă nu ar fi fost liberalizat tariful la electricitate, inflația ar fi putut fi „în jur de 5%”, însă ar fi fost necesare tăieri de cheltuieli bugetare.
Dăianu a legat această discuție de țintele de ajustare pentru anii următori, menționând scenariul unei scăderi a deficitului bugetar de la peste 9% din PIB la 6,2% din PIB și provocarea de a identifica tăieri de cheltuieli „realiste”.
„Dacă cineva vine cu cifre, dar cu cifre realiste (...) eu o să spun «mea culpa»”, a afirmat el.
Ce au spus liderii PSD și cum se leagă de datele INS
Sorin Grindeanu a susținut miercuri că „premierul demis Ilie Bolojan” ar lăsa România „într-un deșert economic” și că situația ar reprezenta „o rețetă a unui dezastru programat”. În aceeași declarație, liderul PSD a invocat comparații privind inflația și a cerut ca Bolojan să părăsească „urgent” funcția.
„România astăzi este în criză economică (...) Aceasta este, până la urmă, o rețetă a unui dezastru programat”, a spus Grindeanu.
Marcel Ciolacu a susținut, la rândul său, că datele publicate de Institutul Național de Statistică ar arăta „adevărata dimensiune a dezastrului economic”.
În reacția sa, Daniel Dăianu a spus că vede aceste declarații „prin prisma unei dispute politice” și a formulat propria evaluare: „România are o recesiune, însă ea nu este una profundă”.
Datele statistice invocate în dispută
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o rată anuală a inflației de 10,7% în aprilie 2026 și o scădere a produsului intern brut: pe seria ajustată sezonier economia a scăzut cu 0,2% în trimestrul I 2026 față de trimestrul IV 2025, iar față de trimestrul I 2025 contracția este de 1,5%.
În același set de informații, seria brută indică o scădere anuală de 1,7% în trimestrul I 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Comunicatul INS menționează, de asemenea, recalcularea seriilor ajustate sezonier și revizuiri pentru trimestrele din 2025.
În acest context, Daniel Dăianu a susținut că, dincolo de inflație și scădere economică, termenul „dezastru” nu descrie corect situația și a revenit la ideea centrală: costurile resimțite sunt, în opinia sa, asociate ajustării fiscal-bugetare.
„România nu trece printr-o perioadă de dezastru economic”, a afirmat Dăianu.
