Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi că o scădere vizibilă a inflației ar putea apărea în lunile de vară, estimând că rata anuală ar ajunge în iulie către 8% și în august spre 6%, condiționat de absența unor noi șocuri economice.
Declarația vine după publicarea celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, care indică o inflație anuală de 10,71% în aprilie 2026, în creștere față de martie.
În intervențiile sale, Bolojan a legat evoluția inflației de un cumul de factori fiscali și de costuri, subliniind și efectul statistic al comparației anuale, odată cu ieșirea din baza de calcul a lunilor cu scumpiri mari din iulie și august 2025.
Ce a spus Ilie Bolojan despre pragurile de 8% și 6%
Ilie Bolojan a afirmat că inflația este rezultatul mai multor factori, între care a enumerat deficitele mari, liberalizarea prețului la electricitate, creșterea TVA și scumpiri asociate războiului din Iran, cu efecte inclusiv la pompă și în costurile de producție.
În acest context, premierul interimar a avansat un calendar condiționat: „Dacă nu vor interveni şi alte şocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflaţie de 8%, iar în august vom coborî spre 6%”.
El a mai arătat că o rată anuală mai mică a inflației nu înseamnă automat ieftiniri imediate, ci depinde de modul de calcul al inflației anuale, pe măsură ce lunile cu scumpiri ridicate din anul anterior ies din baza de comparație.
Datele INS invocate în discuție
Datele Institutului Național de Statistică pentru aprilie 2026 indică o rată anuală a inflației de 10,71%, față de 9,87% în martie 2026. La nivel lunar, prețurile de consum au crescut cu 0,84%, iar inflația cumulată de la începutul anului a ajuns la 3,1%.
Pe componente, cele mai mari creșteri anuale au fost consemnate la servicii (13,04%), urmate de mărfurile nealimentare (12,02%), în timp ce alimentele au avut o creștere anuală de 7,39%. INS a mai raportat o rată medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni de 9%.
Riscurile invocate despre energie și combustibili și cum se leagă de scenariu
În același interval, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a avertizat că luna aprilie va aduce „un nou impuls al inflației, la peste 10%” și a indicat scumpirea combustibililor ca principal factor, menționionând o creștere de aproximativ 13%.
Oficialul BNR a vorbit despre riscul ca prețurile ridicate la energie să genereze efecte de durată în economie, prin ceea ce a numit efecte de „runda a doua”, care ar putea menține presiunea asupra inflației pentru mai multe trimestre.
În această logică, condiția formulată de Bolojan - „dacă nu vor interveni și alte șocuri” - se suprapune discuției despre energia și carburanții care pot continua să împingă în sus costurile și prețurile, inclusiv în servicii și bunuri nealimentare.
Comentarii de expert despre „inflația lipicioasă” și calendarul de temperare
Consultantul fiscal Adrian Negrescu a descris accelerarea inflației peste 10% ca efect al scumpirilor din energie și carburanți care se transmit în economie și a legat creșterile din servicii și bunuri nealimentare de costurile logistice mai mari.
El a susținut că „inflația lipicioasă” ar putea continua încă 3-4 luni și a estimat că luna mai ar putea aduce o inflație în jur de 11%. Tot el a afirmat că o temperare ar putea apărea abia din toamnă, în principal pe fondul efectului de bază, cu o posibilă coborâre spre 5-6%.
Negrescu a legat scenariul mai favorabil de evoluția prețurilor la petrol și gaze și de politica fiscală, menționând explicit ipoteza ca taxele, în special TVA-ul, să nu mai crească în acel an.
