Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat public după ce Lia Olguța Vasilescu a atacat-o, într-un discurs susținut la un eveniment PSD, în contextul intenției anunțate de Guvern de a lista la bursă pachete minoritare din unele companii de stat. În intervenția sa, Oana Gheorghiu a spus că „nivelul discursului politic este foarte jos” și a afirmat că nu vrea „să coboare la acest nivel”.
Atacul Liei Olguța Vasilescu a vizat atât profilul profesional al vicepremierului, cât și subiectul listărilor la Bursa de Valori București. În replică, Oana Gheorghiu a încadrat reacțiile ca o opoziție față de reformă și a susținut că acestea ar veni „dintr-o disperare de a nu pierde beneficii”.
Disputa are ca fundal un document de lucru transmis Guvernului, care propune un program amplu de listări și vânzări de pachete minoritare la bursă, cu estimări orientative de încasări de ordinul miliardelor de lei.
Schimbul de replici și acuzațiile punctuale
Lia Olguța Vasilescu a afirmat, la o ședință PSD de luni, că vicepremierul „n-a condus în viața ei nici măcar un coteț de curci” și a susținut că aceasta „își trăgea bani, 5.000 de euro pe lună, din donațiile pentru copiii cu cancer”.
Oana Gheorghiu a răspuns că nu dorește să continue discuția în aceeași cheie și a afirmat că românii ar avea nevoie de „schimbarea nivelului” discuției publice și de orientarea către „interesul românilor, nu la interesul de moment al unui partid sau al unui grup”.
Vicepremierul a vorbit despre parcursul său profesional, afirmând că și-a „clădit o carieră muncind foarte mult” și că, împreună cu Carmen Uscatu, a „condus un proiect și a construit un spital”.
În ceea ce privește tema banilor proveniți din donații, Oana Gheorghiu a spus că „singurul lucru” care i s-ar putea reproșa este că „a avut un salariu”, adăugând că suma ar fi „exagerată”. În aceeași replică, ea a spus și că nu crede că Lia Olguța Vasilescu „face voluntariat la primărie” și că aceasta „nu a făcut nicăunde într-o funcție publică”.
Ce propune documentul despre listări la Bursa de Valori București
Cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a transmis Guvernului, la 16 aprilie, un raport care propune listarea parțială la Bursa de Valori București a 22 de companii cu capital de stat, într-un program care include oferte secundare, oferte publice inițiale și vânzări de pachete minoritare.
Raportul estimează că primele tranzacții considerate prioritare ar putea aduce între 3 și 8 miliarde de lei, în funcție de condițiile de piață la momentul execuției, și precizează explicit că estimările sunt orientative și nu reprezintă angajamente.
În lista operațiunilor prioritare sunt indicate: o ofertă secundară de 5-10% din Hidroelectrica (estimare 3,1-6,2 miliarde lei), o ofertă secundară de 5-7% din Romgaz (estimare 2,2-3,1 miliarde lei) și o ofertă publică inițială pentru CEC Bank, descrisă ca „IPO mixt” (vânzare de acțiuni existente și emisiune de acțiuni noi).
Documentul menționează că banca este deja emitent la BVB prin obligațiuni în valoare de 582 milioane euro și include, ca factor de risc, „sensibilitatea politică”, arătând că CEC Bank este utilizată ca instrument de politică publică, iar listarea ar presupune o disciplină comercială mai strictă.
Reacții politice din PSD și argumentele invocate
După anunțul privind listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat, mai mulți lideri PSD au criticat public ideea, inclusiv prin postări pe Facebook, cu mesaje precum „vindem ce mai avem prin casă”.
În aceeași serie de reacții, Adrian Câciu a invocat jalonul 443 din PNRR, susținând că acesta ar cere listarea sau restructurarea a minimum trei companii de stat până la 30 iunie 2026, și a criticat faptul că ar fi fost prezentată o „listă exploratorie”.
Diana Tușa a afirmat că alte state europene își consolidează companiile din sectoarele strategice și a avertizat asupra riscului pierderii unei părți din „suveranitatea economică”, susținând totodată că „scuza cu PNRR nu ține” și că unele companii nu ar fi fost vizate în discuțiile PNRR.
Marius Budăi a susținut, la rândul său, că se pregătește „înstrăinarea” unor companii valoroase și a afirmat că ideea ar fi fost prezentată fără consultarea celorlalți parteneri din coaliție.
Contextul mai larg al reformei companiilor de stat
În decembrie 2025, Guvernul a adoptat un memorandum privind modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, în linie cu criteriile OECD și cerințele din PNRR, în cadrul unui program de reformă coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Premierul Ilie Bolojan a spus atunci că, în cadrul programului, se va decide pentru companiile analizate „care dintre aceste companii vor fi listate” la bursă, „care vor fi reorganizate” și „care vor fi lichidate”, iar mecanismul ar urma să includă evaluări realizate de AMEPIP și coordonare la nivel interministerial.
Tot pe linia calendarului și a complexității operațiunilor, o analiză de context a subliniat că un IPO al CEC Bank presupune un proces de minimum 6-12 luni, cu pași precum prospect, intermediar autorizat, promovare internațională și aprobare ASF, și a legat această durată de schimbările politice prevăzute în acordul de coaliție.
Pe fondul acestor discuții, Oana Gheorghiu a insistat că, din perspectiva sa, nu lista în sine ar fi deranjat, ci reforma, și a susținut că reacțiile ar veni „dintr-o disperare de a nu pierde beneficii cu care s-au obișnuit în ultimii 35 de ani”.
