Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni, 20 aprilie 2026, că unele companii de stat au ajuns într-o situație „ireversibilă” și că, în anumite cazuri, prelungirea planurilor de restructurare nu mai este o soluție viabilă. Ea a indicat explicit CFR Marfă și Petrotrans ca exemple de societăți care, în opinia sa, „nu mai pot fi salvate”.
În același context, vicepremierul a susținut că statul trebuie să intervină din timp pentru a evita falimente costisitoare și scurgeri de bani, inclusiv în proceduri de insolvență sau de faliment prelungite.
Declarațiile vin pe fondul disputei politice privind reformarea companiilor de stat și posibilitatea listării la bursă a unor pachete minoritare, măsură pe care Gheorghiu a prezentat-o ca fiind prevăzută în programul de guvernare și care, potrivit acesteia, nu implică pierderea controlului statului.
Ce a spus Oana Gheorghiu despre companiile care „nu mai pot fi salvate”
Întrebată despre companiile aflate în dificultate și despre utilitatea prelungirii planurilor de restructurare, Oana Gheorghiu a afirmat că o astfel de prelungire „nu este o soluție garantată 100%”. În consecință, a susținut că statul ar trebui să acționeze din timp, astfel încât să nu se ajungă la falimente care generează costuri suplimentare.
Vicepremierul a spus că există societăți pentru care nu mai există soluții viabile și a numit CFR Marfă și Petrotrans: „Sunt companii care însă nu mai pot fi salvate (...): vorbim de CFR Marfă, vorbim de Petrotrans”.
În intervenția sa, Gheorghiu a făcut distincția între companiile care pot fi susținute, consolidate și redresate și cele care, în opinia ei, „trebuie închise”, inclusiv pentru că pot continua să genereze pierderi chiar și atunci când nu mai au activitate.
Petrotrans, exemplul invocat pentru costul întârzierii deciziilor
În descrierea cazului Petrotrans, vicepremierul a arătat că societatea se află în faliment din 2007 și a criticat durata prelungită a procedurilor de lichidare, care a făcut ca principalele beneficii să revină firmelor implicate în administrarea insolvenței.
Oana Gheorghiu a declarat că „procedurile de lichidare (...) au fost foarte lungi” și a atras atenția că lichidatorii „încasează în fiecare lună un onorariu, indiferent cât durează procedura”, conform contractelor de mandat pe care le-a descris ca lipsind de termene maxime pentru încheierea procedurii.
Tot despre Petrotrans, vicepremierul a afirmat că statul plătește, din 2014, o sumă anuală de 27.960 de euro către o familie care deține terenul pe sub care, teoretic, trece o conductă a companiei și a estimat că plata cumulată în timp ar depăși 300.000 de euro.
Acuzații privind patrimoniul și „scurgerile” de bani din proceduri
În aceeași linie, Gheorghiu a susținut că Petrotrans ar fi fost „devalizată” încă din perioada în care era operațională și a relatat furturi de motorină din conducte, urmate de furtul efectiv al conductelor. Ea a mai afirmat că ministerele au pierdut în timp imaginea clară asupra patrimoniului companiei.
Vicepremierul a spus că radierea companiei ar permite statului demararea unor demersuri pentru eliminarea unor costuri pe care le consideră inutile, inclusiv acțiuni legate de conducta invocată, și a afirmat că „zilele acestea ar trebui să apară decizia de radiere”, astfel încât să poată fi „închis robinetul” prin care se scurg bani în continuare.
Oana Gheorghiu a reluat ideea că statul plătește anual 27.960 de euro pentru terenuri „de sub” o conductă care „nu mai transportă nimic” și despre care a afirmat că a fost demontată de hoți „bucată cu bucată”.
Reforma companiilor de stat și disputa despre listarea la bursă
Vicepremierul a declarat că reforma companiilor de stat trebuie să continue și a invocat pierderile istorice acumulate de aceste societăți, menționând cifra de 14 miliarde de lei. Ea a adus și un reper pentru proiectul-pilot: „Cele 22 de companii din proiectul-pilot acumulează 4,2 miliarde gaură la bugetul de stat”, după cum a spus.
Gheorghiu a respins ideea că listarea la bursă ar însemna cedarea controlului și a afirmat că programul de guvernare prevede listarea unor pachete minoritare; „nu se va lista mai mult de 50%”, a spus ea, pentru ca statul să rămână acționar majoritar.
În același timp, Partidul Social-Democrat a transmis, printr-un comunicat, că se opune demersurilor privind „vânzarea unor companii de stat profitabile” și a susținut că nu a existat o discuție în coaliție pe această temă.
Gheorghiu a precizat că, în prezent, nu există o decizie finală privind listarea unor companii, ci o etapă de analiză descrisă de ea drept „listă exploratorie”, care ar urma să fie urmată de studii de fezabilitate pentru stabilirea eligibilității.
