Premierul Ilie Bolojan a descris, într-o intervenție, situația economică și administrativă a statului prin formule dure: a asociat criticile politice cu „vuvuzele” și a comparat risipa din zona publică cu „șobolani” și „șoareci” care consumă proviziile din „cămară”.
În același context, șeful Guvernului a susținut că măsurile luate de Executiv au afectat interese care, în opinia sa, „consumau resursele statului” și a legat reacțiile din spațiul politic de măsuri precum limitarea privilegiilor și a unor mecanisme de pierdere a banilor publici.
Declarațiile au venit pe fondul discuțiilor despre reforma companiilor de stat și despre listarea la bursă a unor participații, temă abordată și în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026, printr-un raport-pilot prezentat de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.
Metaforele folosite de premier și mesajul politic
Ilie Bolojan a afirmat că „întotdeauna vom avea vuvuzele politice”, iar problema apare, a spus el, atunci când aceste „vuvuzele” „acționează pentru a dinamita lucrurile”.
Tot el a folosit o comparație extinsă pentru a explica, în termeni imagistici, modul în care vede risipa din sfera publică: „România este precum o cămară și niște șobolani și șoareci ne mănâncă rezervele din cămară. Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”.
Într-o formulare apropiată, premierul a reluat ideea că „a aprins lumina” și că a „deranjat” atunci când a încercat să limiteze „prăduirea bugetului de stat”, dând ca exemplu creditele neperformante acordate de o bancă de stat, menționând Eximbank.
Ce a spus despre listarea companiilor de stat și rolul capitalului privat
Premierul a precizat că discuția vizează „vânzarea unor pachete minoritare din companiile de stat”, astfel încât statul să rămână acționar majoritar.
Ilie Bolojan a declarat că această decizie este prevăzută în programul de guvernare și că raportul prezentat de Oana Gheorghiu a fost discutat în grupuri de lucru cu reprezentanții partidelor, respectiv în ședința de Guvern, fără obiecții exprimate la acel moment.
În argumentația sa, șeful Executivului a susținut că administrarea „inclusiv de către privat” ar însemna o gestionare mai bună, afirmând că „privații răspund dacă lucrurile nu merg bine”, spre deosebire de situații întâlnite „la stat”.
Raportul-pilot despre 22 de companii și cifrele invocate la nivel guvernamental
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat, după ședința de Guvern din 16 aprilie, un raport-pilot privind 22 de companii de stat, descriind un tablou financiar negativ, cu datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de circa 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
În aceeași prezentare, Oana Gheorghiu a spus că România are peste 1.500 de companii de stat și a invocat „pierderi istorice” de peste 14 miliarde de lei, asociind aceste sume cu costul de oportunitate al unor investiții publice, precum spitale regionale.
Raportul a inclus, între exemple, companii cu datorii mari precum CFR Marfă, CFR SA, Romaero, CFR IRLU și a indicat recomandări de intervenție, inclusiv propuneri de închideri/lichidări pentru o parte dintre entități, precum și listări la bursă și vânzări de participații.
Măsuri și repere din agenda Guvernului din 16 aprilie
În informarea privind actele normative adoptate în ședința Guvernului din 16 aprilie 2026, Executivul a detaliat, între altele, un proiect de ordonanță de urgență aflat în primă lectură privind accesul străinilor pe piața muncii, care include crearea unei platforme și introducerea unei „liste a ocupațiilor deficitare” actualizate semestrial.
În aceeași informare sunt menționate date privind contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii: de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, iar pentru anul în curs un contingent stabilit la 90.000.
Tot în ședința din 16 aprilie, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care prevede, între altele, corelarea salariului minim din sectorul agricol și industria alimentară cu salariul minim brut pe țară garantat în plată și abrogarea, de la 1 iulie 2026, a reglementării unui nivel distinct pentru aceste sectoare; sunt menționate valorile de 4.050 lei, respectiv 4.325 lei de la 1 iulie 2026.
