Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți, 26 mai 2026, că a semnat Ordinul pentru aprobarea probelor și disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030, destinat elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026. Ministerul Educației și Cercetării a transmis că ordinul a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial.
Documentul este construit pe structura prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și vizează prima generație care va parcurge liceul pe baza noilor planuri-cadru și programe școlare aprobate începând cu anul școlar 2026–2027.
Schimbările anunțate se concentrează pe două direcții principale: evaluarea competențelor la două limbi moderne și reorganizarea probelor scrise, cu diferențieri mai clare pe filiere, profiluri și specializări, precum și introducerea unei probe noi, denumită proba F.
Mihai Dimian a subliniat că orice modificare ulterioară a probelor și disciplinelor pentru Bacalaureatul 2030 ar necesita, în prealabil, modificarea Legii nr. 198/2023.
Ce prevede ordinul pentru competențe
Ministerul Educației și Cercetării arată că structura pentru Bacalaureatul 2030 include probe de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01) și, pentru elevii care aparțin minorităților, competențe de comunicare în limba maternă (proba A02); ministerul precizează că aceste probe există și în prezent.
Noutatea majoră la componenta de competențe este proba B: evaluarea competențelor lingvistice la două limbi moderne, în timp ce în formula actuală se evaluează competențele la o singură limbă modernă.
Proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) rămâne în structură, fiind menționată ca probă existentă și în prezent.
Ministerul arată că proba B, proba C și proba F sunt prevăzute să se desfășoare în timpul anului școlar, conform prevederilor Legii nr. 198/2023.
Cum se redesenează probele scrise și unde apare proba F
La probele scrise, ordinul menționează limba și literatura română, cu o probă comună (A1) pentru toate filierele și profilurile, cu excepțiile pentru profilul umanist, specializarea filologie (A2) și pentru elevii care studiază în limbile minorităților (A3); ministerul precizează că această probă există și în prezent.
Pentru elevii din minorități, proba scrisă la limba și literatura maternă (proba D) este inclusă, fiind indicată ca existentă și în actuala structură.
Schimbarea centrală la probele scrise vizează proba E, descrisă ca două probe scrise obligatorii diferențiate. Pentru filiera teoretică, prima probă este: matematică pentru specializarea matematică-informatică; la științe ale naturii, o alegere între fizică, chimie și biologie; istorie pentru științe sociale; iar pentru filologie o probă la limba și literatura unei limbi de circulație internațională. Pentru filiera tehnologică, prima probă este specifică domeniului de pregătire; pentru filiera vocațională, prima probă este una dintre disciplinele de specialitate.
A doua probă obligatorie diferențiată (tot proba E) este, pentru filiera teoretică, una la alegere din liste distincte pe specializări: la matematică-informatică, de exemplu, alegerea este între informatică, fizică, chimie și biologie; la științe ale naturii între fizică, chimie, biologie, matematică, informatică; la științe sociale între geografie, discipline socio-umane, religie; la filologie între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie. Pentru filiera tehnologică, a doua probă este o disciplină relevantă pentru profil, iar la vocațional o disciplină relevantă pentru profilul predominant al specializării.
Pe lângă acestea, ordinul introduce o probă scrisă separată, de evaluare a competențelor de bază (proba F), la alegere, descrisă ca probă complementară profilului. Pentru profilul real, opțiunile sunt între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie; pentru profilul umanist, între matematică, fizică, chimie, biologie; iar pentru filierele tehnologică și vocațională, alegerea este complementară disciplinelor selectate la proba E. Anexa precizează că această probă nu există în actuala structură a bacalaureatului.
De ce spune Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare că se schimbă examenul
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a legat reforma Bacalaureatului de intrarea în vigoare a noii legi şi a noilor planuri-cadru, afirmând: „Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a Bacalaureatului la noua societate și la noile cerințe.”
Bogdan Cristescu a susținut că noua structură urmărește autonomia și flexibilitatea, cu evaluarea mai clară a competențelor alese de elev în funcție de profil şi specializare, inclusiv prin probe de specialitate pentru filierele tehnologică și vocațională.
În privința probelor de limbă, el a argumentat în favoarea evaluării competențelor la două limbi moderne, invocând cerințele pieței muncii.
Tot el a comentat controversele legate de modificările propuse anterior, menționând, printre altele, transformarea limbii moderne într-o probă obligatorie pentru Filologie şi includerea Religiei în listele de opționale pentru anumite profiluri, și a arătat că disciplina este prevăzută în lege.
Obiectivul enunțat a fost ca, până la finalul lunii august 2026, să fie aprobate programele școlare pentru liceu şi programele de examen pentru Bacalaureatul 2030.
