Președintele Nicușor Dan a declarat că reforma companiilor de stat este „indispensabilă” și „nu mai poate fi amânată”, după o discuție avută zilele trecute la Bruxelles cu vicepremierul Oana Gheorghiu.
În același mesaj, șeful statului a legat reforma de o agendă mai largă de modernizare administrativă, indicând drept priorități pentru acest an finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și dezvoltarea portofelelor digitale.
Declarațiile vin în contextul în care vicepremierul Oana Gheorghiu a descris etape de analiză și discuții cu ministerele, companiile vizate și AMEPIP, instituția responsabilă de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Ce a spus Nicușor Dan după discuția de la Bruxelles
Nicușor Dan a afirmat că, în cadrul discuției de la Bruxelles, a discutat cu Oana Gheorghiu despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat, iar cei doi au convenit că anul 2026 este „crucial” pentru finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și a portofelelor digitale.
În aceeași intervenție, președintele a invocat dreptul cetățenilor, inclusiv al celor din diaspora, la servicii publice „moderne, digitalizate și de calitate”, cu posibilitatea de identificare și semnare de documente la distanță.
„Un stat puternic are nevoie de companii puternice“, a adăugat Nicușor Dan.
Ce linie a prezentat vicepremierul despre reforma companiilor de stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că reforma companiilor de stat se află într-o fază de analiză financiară și discuții cu ministerele și companiile vizate, în colaborare cu AMEPIP, și că au început întâlniri sectoriale cu companii din transporturi (TAROM, Metrorex, CFR), urmând apoi întâlniri cu companii din energie.
Ea a criticat practica alocării de fonduri către companii cu pierderi fără măsuri clare de responsabilizare și a spus că o companie care înregistrează pierderi pe perioade repetate trebuie să treacă printr-un proces serios de restructurare, sub monitorizarea Ministerului de Finanțe și a Guvernului.
Vicepremierul a subliniat că obiectivul reformei nu este concedierea angajaților, ci eficientizarea activității și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni, iar un punct central îl reprezintă profesionalizarea consiliilor de administrație prin selecții corecte și criterii de competență.
AMEPIP și controlul asupra numirilor în întreprinderile publice
AMEPIP a anunțat că, începând din ianuarie 2026, va declanșa verificări la nivelul a 847 de autorități publice tutelare privind respectarea procedurilor de selecție în întreprinderile publice, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2025.
Instituția a precizat că verificările urmăresc analizarea cauzelor pentru care procedurile de selecție a membrilor organelor de administrare și conducere nu au fost finalizate în termenele legale, identificarea persoanelor responsabile și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislație.
AMEPIP a legat aceste acțiuni de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menționând ținte privind reducerea numirilor provizorii în întreprinderile publice centrale și locale.
Date invocate despre amploarea sectorului și pierderile raportate
Într-un interviu televizat, Oana Gheorghiu a afirmat că reforma a început odată cu operaționalizarea AMEPIP și a descris colectarea de date pentru un lot pilot de 22 de companii, într-un proces de analiză.
Vicepremierul a susținut că statul român are „peste 1.500 de companii”, dintre care aproximativ 185 ar fi complet inactive, și a invocat un nivel al pierderilor acumulate de companiile de stat de circa 14 miliarde de lei, pe baza unor analize ale Ministerului de Finanțe menționate de ea.
Totodată, Oana Gheorghiu a afirmat că statul trebuie să-și redefinească politica de proprietate, menționând că domeniile strategice precum energia și industria de apărare impun menținerea unui rol important al statului, dar cu reguli de guvernanță și eficiență.
AMEPIP a indicat că rezultatele verificărilor vor fi comunicate după finalizarea procesului de control.
