Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat vineri lansarea unei selecții publice pentru ocuparea unor poziții în Consiliul de Administrație al companiei de stat Carpatica Feroviar România.
Oana Gheorghiu a susținut că, până de curând, locurile din consiliile de administrație ale companiilor de stat se ocupau „la telefon sau din pixul cuiva, nu prin competență, ci prin relații”. În același context, vicepremierul a îndemnat cetățenii să distribuie anunțurile de selecție pentru consiliile de administrație, astfel încât informația să ajungă la persoane cu experiență relevantă.
Gheorghiu a legat acest tip de selecție de modificările aduse Ordonanței de urgență nr. 109/2011, actul care reglementează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, arătând că pozițiile din consiliile de administrație trebuie scoase la selecție publică, pe criterii de competență.
Ce a anunțat vicepremierul despre selecția pentru Carpatica Feroviar România
Potrivit vicepremierului, selecția anunțată vizează Consiliul de Administrație al Carpatica Feroviar România, descrisă drept o companie publică de transport feroviar de marfă, creată după falimentul CFR Marfă.
Gheorghiu a indicat explicit profilul de candidaturi vizat și a transmis un apel direct: „Dacă ești specialist în transport feroviar, finanțe, guvernanță corporativă, management sau juridic: aplică! Dacă nu ești tu, dar știi pe cineva potrivit, trimite-i acest mesaj”.
Anunțul companiei menționează că ar fi vorba despre selecția a cinci membri în Consiliul de Administrație.
De ce spune Oana Gheorghiu că este nevoie de implicarea publicului
Vicepremierul a argumentat că schimbarea practicilor vechi este dificilă și a dat drept exemplu faptul că anunțurile de selecție există, însă ar fi „publicate discret, acolo unde puțini le găsesc”.
Gheorghiu a spus că ea și colegii săi își propun să monitorizeze constant anunțurile de selecție pentru consiliile de administrație ale companiilor de stat și să le aducă în atenția publicului, pentru a facilita recomandarea unor candidați considerați competenți și independenți.
Tot vicepremierul a susținut că „singurul mod real” de a schimba o companie de stat este ca în conducere să ajungă „oameni care știu ce fac și răspund pentru rezultatele companiei, nu pentru loialități politice”.
Contextul mai larg invocat despre reforma companiilor de stat și termenele din PNRR
În declarații anterioare, Oana Gheorghiu a legat reforma guvernanței la companiile de stat de jaloane asumate în PNRR, menționând un termen pentru închiderea interimatelor din consiliile de administrație: 31 martie 2026.
Un al doilea jalon vizează prezentarea până la 31 august 2026 a unor planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. În acest mecanism, ministerele ar urma să declanșeze procedurile de selecție pentru noile conduceri împreună cu Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
În zona transportului feroviar, au fost menționate drept companii vizate prioritar CFR Marfă, CFR Infrastructură, Metrorex, Societatea Telecomunicații CFR și Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF). Carpatica Feroviar a fost indicată ca entitate care trebuia să înlocuiască CFR Marfă; vicepremierul afirmând că procesul este întârziat și „este în curs, dar nu a pornit efectiv”.
La finalul lunii octombrie 2025, 249 de companii de stat ar fi avut restanțe istorice de peste 9,4 miliarde de lei către ANAF.
