Nicușor Dan, la Summitul B9: „România își dorește oricât de mulți soldați americani”

Distribuie

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat marți, 12 mai 2026, la Summitul B9, că România își dorește să găzduiască „oricât de mulți soldați americani”, în contextul discuțiilor despre relocarea unor militari ai Statelor Unite în Europa. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă desfășurată la București.

Șeful statului a subliniat că o eventuală decizie de redislocare aparține Statelor Unite și că România ar primi o astfel de prezență în logica apărării colective, fără „atitudine incorectă față de partenerii europeni”.

În același registru, Nicușor Dan a invocat capacitățile și investițiile în infrastructura militară, menționând baza de la Mihail Kogălniceanu și un proiect de investiții etapizat de 4 miliarde de euro în anii următori.

Ce a spus Nicușor Dan despre prezența militară americană în România

Președintele a reluat afirmația că România „își dorește oricât de mulți soldați americani” și a estimat nivelul curent al prezenței americane pe teritoriul României: „Suntem cam la 1.500 acum, după episodul de acum o lună și jumătate”.

În aceeași intervenție, el a formulat condiția în termenii alianței: „În măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiți să o facem”.

Președintele a reiterat că decizia privind redislocarea trupelor este „strict de SUA” și a punctat că România urmărește să evite orice semnal de competiție neloială în interiorul Europei: „Însă în niciun fel de atitudine incorectă față de partenerii europeni.”

Contextul B9 și agenda de securitate invocată la București

Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice este programat la Palatul Cotroceni, sub tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, și va fi coprezidat de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, anunțate de Administrația Prezidențială.

Pe lista participanților se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și un reprezentant al administrației americane, Thomas DiNanno, în calitate de subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În ajunul summitului, Nicușor Dan și Karol Nawrocki au susținut declarații comune la București, în care au vorbit despre coordonarea pe flancul estic, pregătirea pentru summitul NATO de la Ankara programat peste aproximativ două luni și cooperarea militară în cadrul NATO și UE.

Discuția mai largă despre repoziționarea SUA în Europa

În declarațiile făcute anterior, Nicușor Dan a descris posibila reducere a prezenței americane în Europa ca parte a unui proces mai amplu de repoziționare strategică a Statelor Unite și de adaptare europeană în materie de securitate, amintind că din primul mandat al președintelui Donald Trump a existat o orientare mai puternică spre zona Indo-Pacific.

El a mai spus că Europa își consolidează propriile capacități de apărare și a menționat existența unor tensiuni și emoții, dar a exprimat o poziție optimistă privind capacitatea Europei de a compensa pe măsură ce SUA își reduc parțial prezența.

Separat, într-o intervenție la un forum de securitate, Nicușor Dan a rezumat relația dintre întărirea Europei și a Alianței astfel: „cu cât Europa e mai puternică, cu atât NATO e mai puternic” și „cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa e mai puternică”.

Ce se discută despre retrageri din Germania și opțiuni pe flancul estic

În dezbaterea privind o eventuală reducere a trupelor americane din Germania a fost menționat planul președintelui Donald Trump de a retrage circa 5.000 sau mai mulți soldați din Germania, ceea ce a stârnit discuții despre redislocări în Europa.

Una dintre unitățile care apar frecvent în discuții este Regimentul 2 Cavalerie (2nd Cavalry Regiment), o unitate de luptă cu aproximativ 4.500 de soldați, cu sediul la Vilseck, în Bavaria.

Argumentele din dezbaterea americană includ propuneri de relocare a unor forțe spre flancul estic pentru a consolida descurajarea, dar și observații privind constrângerile logistice și de infrastructură care ar putea afecta o staționare permanentă în state precum Polonia sau România.