Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat miercuri, 6 mai 2026, un document care poartă semnătura lui Sorin Grindeanu, în calitate de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, susținând că acesta ar fi avizat listarea la bursă a unor companii de stat. În replică, Sorin Grindeanu a afirmat că documentul este interpretat greșit și că propunerile invocate au fost respinse în forma finală, catalogând acuzațiile drept „un exercițiu de imaginație”.
Miza disputei este legată de tema listării companiilor de stat, subiect invocat în dezbaterea politică din jurul moțiunii de cenzură și al discuțiilor privind jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În postarea sa, Oana Gheorghiu a declarat că a verificat autenticitatea documentului și că a primit confirmarea că este original. Tot ea a legat public episodul de poziționarea politică a PSD și de rolul lui Sorin Grindeanu în aceste discuții.
Ce a prezentat Oana Gheorghiu și cum a descris documentul
Oana Gheorghiu a publicat un mesaj pe Facebook în care l-a acuzat pe Sorin Grindeanu de contradicție între discursul politic actual și un document pe care îl atribuie perioadei în care acesta era ministru al Transporturilor și Infrastructurii. Ea a scris: „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu”, susținând că „anul trecut” acesta „a avizat listarea la bursă” a unor companii de stat.
În lista indicată de Oana Gheorghiu apar: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. În același mesaj, ea a menționat că în document ar mai fi propuse și alte entități, între care CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale.
Potrivit declarației sale, documentul cuprinde „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune”, iar aceste elemente ar fi fost, în opinia ei, „avizate” de Sorin Grindeanu. Gheorghiu a precizat că a verificat proveniența documentului înainte de a-l face public.
În descrierea temei memorandumului se indică titlul: „Identificarea întreprinderilor publice din domeniile energie și al transporturilor care ar putea face obiectul listării pe o piață reglementată, potrivit Jalonului 443 din cadrul PNRR”.
Replica lui Sorin Grindeanu și disputa asupra sensului „avizului”
Sorin Grindeanu a răspuns public, tot pe Facebook, susținând că Oana Gheorghiu ar fi confundat „propunere” cu „aprobare” și că ar fi prezentat ca aprobate elemente care, în lectura sa, au fost respinse în versiunea finală. „Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». (...) Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!”, a scris el.
Într-un pasaj central al replicii, liderul PSD a afirmat că avizul său ar privi documentul „în ansamblu”, „inclusiv concluziile lui”, și a susținut că respectivele companii nu ar fi fost propuse pentru listare în forma finală: „Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine».”
El a calificat acuzațiile drept „un exercițiu de imaginație”, argumentând că ar fi incorect să i se atribuie avizarea listării TAROM „pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare”.
Într-o formulare amplă, Sorin Grindeanu a mai scris: „Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, păstrând ideea că disputa ține de interpretarea structurii și concluziilor documentului.
Contextul jalonului 443 din PNRR și discuțiile despre listare versus restructurare
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a declarat că discuțiile despre listarea unor companii de stat au apărut „surprinzător” într-o ședință de guvern și a susținut că, în opinia sa, nu mai este timp pentru o listare realizată „într-un mod profesionist”, indicând un interval de „cel puțin un an și jumătate - doi ani”. El a adăugat că, în cadrul discuțiilor, a fost abordată și varianta restructurării pentru îndeplinirea jalonului 443 din PNRR.
Radu Oprea a mai afirmat că în nota de informare prezentată de Oana Gheorghiu ar fi existat „fraze mincinoase”, contestând ideea unei „aprobări de principiu” asupra unei liste de companii propuse pentru listare și indicând că prima listă discutată avea în vedere restructurările necesare.
Oana Gheorghiu a explicat caracterul exploratoriu al unei liste: „E o propunere, este o listă doar pentru explorare, e o listă exploratorie, nu avem o decizie, o asumare politică.” Ea a spus că ar fi fost analizate companii care ar putea fi listate, însă următorul pas ar necesita un studiu de fezabilitate pentru a decide eligibilitatea, subliniind că listarea este „un proces complex”.
Tot în acest cadru, premierul Ilie Bolojan a declarat că este „în lucru o listă de companii” care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea de pachete minoritare, menționând că statul va rămâne acționar majoritar și că controlul asupra deciziilor strategice ar urma să fie menținut. Printre exemplele invocate s-au numărat Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank.
Ce elemente din document sunt invocate public și de ce contează interpretarea
Oana Gheorghiu își sprijină acuzația pe existența semnăturii lui Sorin Grindeanu pe un memorandum privind identificarea întreprinderilor publice care ar putea face obiectul listării, în legătură cu jalonul 443 din PNRR. Ea susține că lista de companii și planul aferent ar fi fost avizate în forma prezentată.
Sorin Grindeanu, în schimb, își construiește apărarea pe diferența dintre liste de lucru și lista finală, afirmând că documentul ar fi conținut propuneri ulterioare respingerii, iar avizul său ar include concluziile care ar fi exclus listarea anumitor companii invocate de Oana Gheorghiu. În această logică, disputa se concentrează pe modul în care este citit un document de lucru: ca inventar de opțiuni sau ca validare efectivă a unei direcții.
Un punct recurent în discursul politic îl reprezintă distincția între „listare la bursă” și „vânzarea companiei”. Sorin Grindeanu a subliniat, în mesajele sale, că listarea nu echivalează automat cu cedarea controlului majoritar asupra unei societăți.
Oana Gheorghiu a reiterat că documentul publicat ar conține „argumentație, calendar, plan de acțiune” și că autenticitatea acestuia ar fi fost verificată înainte de publicare.
Documentul invocat: conținut și accesibilitate
Documentul publicat de vicepremier este citat parțial în comunicările oficiale și în postările părților, inclusiv prin extrase din lista inițială de propuneri, însă anexele, variantele succesive și forma finală la care face trimitere Sorin Grindeanu nu au fost făcute publice însoțite de un registru oficial sau de un număr de înregistrare public.
Declarațiile participanților la dezbatere — inclusiv cele ale vicepremierului Oana Gheorghiu, ale liderului PSD Sorin Grindeanu, ale secretarului general Radu Oprea și ale premierului Ilie Bolojan — reliefază diferențe de interpretare privind statutul listelor și momentul în care eventualele propuneri ar fi fost acceptate sau respinse.
