Fostul secretar general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, a transmis duminică, 10 mai 2026, un nou mesaj către vicepremierul Oana Gheorghiu, în disputa legată de Cererea de plată nr. 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Oprea a susţinut că depunerea Cererii de plată 3 a avut loc la 15 decembrie 2023 şi a legat acest moment de conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG) din acea perioadă.
În aceeaşi intervenţie, el a afirmat că, la 28 mai 2025, când Comisia Europeană a decis măsuri legate de plata unor sume aferente Cererii de plată 3, SGG era condus de PNL, potrivit afirmaţiei sale.
Schimbul de acuzaţii publice dintre acesta şi vicepremierul Oana Gheorghiu continuă, disputa incluzând atât subiectul Cererii de plată nr. 3 din PNRR, cât şi controversa privind listarea la bursă a companiilor de stat.
Ce a spus Ştefan Radu Oprea despre depunerea Cererii de plată 3
În postarea atribuită lui Ştefan Radu Oprea, acesta a contestat o dată invocată în dezbatere şi a scris că „o simplă căutare pe Google” arată că Cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, „nu pe 15 aprilie 2023”.
Oprea a argumentat că data depunerii contează din perspectiva răspunderii administrative, deoarece, potrivit afirmaţiei sale, în decembrie 2023 coordonatorul legal al reformei, secretarul general al Guvernului, nu era din PSD, ci din PNL.
Data de 15 decembrie 2023 apare şi într-o informare atribuită Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), potrivit căreia MIPE a transmis Comisiei Europene, în acea zi, cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, cu o valoare indicată drept „aproximativ 2,7 miliarde de euro”.
Disputa despre jalonul 440, AMEPIP şi Decizia 572/2025
În mesajul de duminică, Oprea a legat discuţia despre Cererea de plată 3 de suspendarea unor sume aferente jalonului 440 şi a indicat data de 28 mai 2025 în contextul deciziilor Comisiei Europene pe această temă.
Într-o intervenţie publică anterioară, Oprea a susţinut că România a primit „mai puţini bani” pentru Cererea de plată 3 după ce Comisia Europeană ar fi explicat, într-o scrisoare, motivele reducerii sumei, iar el a pus accent pe jalonul referitor la AMEPIP (Autoritatea de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice).
Oprea a afirmat că jalonul privind AMEPIP ar fi avut două componente: numirea conducerii, în urma procesului de selecţie, şi operaţionalizarea agenţiei, menţionând că suma reţinută era de 330 de milioane de euro. Totodată, el a scris că România ar fi primit 132 de milioane de euro după ce „procesul de selecţie” şi numirea conducerii AMEPIP au fost finalizate „până pe 28 noiembrie 2025”.
El a invocat şi „Decizia 572/2025” a prim-ministrului, despre care a scris că stabileşte rolul şi responsabilităţile unui comitet interministerial care sprijină implementarea reformei privind întreprinderile de stat, afirmând că această structură ar „dilua funcţiile principale ale AMEPIP” şi ar crea o „structură paralelă de guvernanţă corporativă”.
În mesajul din 10 mai 2026, Oprea a reluat ideea şi a susţinut că, în motivarea pierderii a „~200 de milioane de euro”, Comisia Europeană ar fi invocat explicit Decizia 572/2025 şi comitetul reactivat şi condus de vicepremierul Oana Gheorghiu ca factor care ar fi „diluat funcţiile principale ale AMEPIP” şi ar fi creat o „structură paralelă de guvernanţă corporativă”.
Datele instituţionale despre sumele suspendate şi termenele invocate
La 30 mai 2025, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene de la acel moment, Marcel Boloş, a declarat că România avea suspendate la plată trei jaloane din PNRR, cu termen de rezolvare 28 noiembrie 2025.
Potrivit declaraţiilor sale, primul jalon suspendat era legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea AMEPIP, pentru care erau suspendaţi 330 de milioane de euro, iar rezolvarea jalonului 440 presupunea selectarea şi numirea conducerii AMEPIP după criteriile şi standardele impuse de Comisia Europeană, procedură aflată „în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului”, după cum a spus ministrul.
De asemenea, ministrul a menţionat că, printr-o decizie a Comisiei Europene din 28 mai 2025, a fost aprobată plata sumei de 1,279 miliarde de euro pentru Cererea de plată nr. 3 şi a fost decisă suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, termenul de şase luni urmând să se împlinească la 28 noiembrie 2025.
Într-un alt set de declaraţii publice, Dragoş Pîslaru, prezentat ca ministru interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunţat că România pierde 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme întârziate, incomplete sau implementate defectuos, sumă aferentă Cererii de plată nr. 3, şi a precizat că o parte din sumele iniţial suspendate, în valoare de 350,7 milioane de euro, au fost ulterior recuperate, conform afirmaţiilor făcute în intervenţia sa.
Elemente de stil şi mesaj politic în intervenţia lui Oprea
În postarea de duminică, Oprea a ironizat sloganul „Aprindem lumina”, atribuit premierului Ilie Bolojan şi vicepremierului Oana Gheorghiu, scriind: „Am mutat lanterna – şi parcă s‑a aprins altfel lumina”.
El a susţinut că „cel mai interesant detaliu” ar fi ceea ce ar fi invocat Comisia Europeană în motivarea pierderii celor aproximativ 200 de milioane de euro şi a folosit această interpretare în disputa directă cu vicepremierul.
Totodată, Oprea a afirmat că procesul de selecţie a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul său de secretar general al Guvernului, şi a adăugat: „Documentele există, într‑adevăr. Toate”.
