Senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea a acuzat Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan că a încălcat Constituția și legea, după ce Executivul a trimis la Monitorul Oficial o ordonanță de urgență privind investițiile în industria de apărare, adoptată în ședința din 4 mai și publicată ulterior.
Senatorul a susținut că disputa este una de procedură constituțională: momentul demiterii Guvernului ar fi fost cel al votului moțiunii de cenzură din Parlament, nu publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. În opinia sa, semnarea și publicarea unei ordonanțe după acel vot ridică probleme de constituționalitate.
Disputa vizează o ordonanță de urgență pe care Guvernul o prezintă ca având drept scop adaptarea cadrului legal pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, în contextul programului european SAFE, și protejarea activelor unor companii declarate strategice.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că a sesizat Avocatul Poporului pentru a solicita trimiterea la Curtea Constituțională a OUG nr. 38/2026, invocând faptul că actul ar fi fost semnat după demiterea Guvernului și că depășește sfera „administrării curente”.
Ce a susținut Radu Oprea despre cronologie și efectele moțiunii
Radu Oprea a afirmat că Guvernul a adoptat pe 4 mai o ordonanță de urgență privind investițiile în industria de apărare, în contextul programului SAFE, și că proiectul ar fi fost „modificat substanțial chiar în ședința de Guvern față de forma inițial redactată”, ceea ce, în interpretarea sa, ar fi impus obținerea unui nou aviz din partea Consiliului Legislativ.
Senatorul a plasat punctul de inflexiune pe 5 mai, când Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură cu 281 de voturi, și a susținut că, potrivit art. 110 alin. (2) din Constituție, „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate”, deci demiterea operează la momentul votului, nu la publicarea în Monitorul Oficial.
Oprea a invocat și un episod legat de avizul Consiliului Legislativ: pe 5 mai, Consiliul Legislativ ar fi emis un aviz negativ care a ajuns la Secretariatul General al Guvernului cu aproximativ patru minute înainte ca hotărârea Parlamentului să fie publicată în Monitorul Oficial; senatorul a spus că acel interval a fost ulterior invocat ca argument că procedura ar fi fost încheiată înainte de intrarea în interimat.
Replica Guvernului privind repunerea pe ordinea de zi
Executivul a precizat că pe ordinea de zi a fost repusă ordonanța de urgență adoptată anterior, în ședința din 4 mai, „pentru ca Executivul să ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ”.
Guvernul a susținut că repunerea s-a făcut în baza art. 43 alin. 1 din HG 561/2009, coroborat cu art. 10 din Legea nr. 24/2000, și că aceasta „nu are în vedere o adoptare/readoptare” a actului aprobat la 4 mai.
Executivul a explicat că ordonanța urmărește accelerarea investițiilor din industria de apărare prin oportunitățile programului SAFE și protejarea activelor unor companii declarate strategice. De asemenea, au fost enumerate modificările introduse în ședința din 4 mai, inclusiv clarificări privind energie, securitatea la incendiu în cazul articolelor pirotehnice, autorizarea antrepozitelor fiscale și rambursări de TVA, proiecte de gaze naturale și asigurarea resursei umane pentru proiecte finanțate prin PNRR.
Criticile legate de limitele Guvernului interimar și reacțiile politice
În declarații publice din 9 mai, Radu Oprea a afirmat că introducerea pe ordinea de zi a Guvernului interimar a unui proiect de ordonanță de urgență reprezintă o încălcare „gravă” a legii și a invocat limitele unui guvern demis prin moțiune de cenzură, raportate la Constituție.
La același eveniment, primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a criticat conținutul ordonanței, susținând că în actul privind investițiile din industria de apărare ar fi fost incluse și facilități pentru producători din industria vinului.
AUR a anunțat depunerea unei sesizări la Avocatul Poporului pentru trimiterea la Curtea Constituțională a OUG nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai, susținând că actul ar fi fost semnat la trei zile după moțiunea de cenzură și că introduce mecanisme noi, inclusiv privind extinderea coridorului de expropriere asupra bunurilor mobile și posibilitatea preluării unor active funcționale, prin modificarea mai multor acte normative.
Executivul a arătat că, pentru operatorii economici declarați de interes strategic, statul ar urma să protejeze ansamblul de bunuri necesare producției și că, „pentru prima dată”, coridorul de expropriere include explicit și bunurile mobile, cu despăgubiri stabilite pe baza unui raport de evaluare.
