Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a criticat propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat, între care au fost menționate Hidroelectrica și Romgaz. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 18 aprilie 2026, în cadrul unei conferințe de presă.
„Reprezintă un element care nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a capacităţilor de producţii energetice din ţara noastră”, a spus Bogdan Ivan, referindu-se la ideea de a lista pachete din companii profitabile.
Subiectul a devenit central în spațiul public după ce vicepremierul a prezentat, joi, 16 aprilie, o „listă exploratorie” cu societăți care ar putea fi eligibile pentru listare la Bursa de Valori București, precizând că urmează o etapă de analiză prin studii de fezabilitate.
În paralel, a fost anunțată o inițiativă legislativă din partea PSD privind interzicerea temporară a înstrăinării acțiunilor deținute de stat la companii profitabile, cu o fereastră de aplicare indicată până la 31 decembrie 2027.
Ce a spus Bogdan Ivan despre listarea companiilor din energie
Bogdan Ivan a declarat că a fost „o surpriză” să audă propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea unor pachete din companii profitabile din energie, enumerând Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz.
Ministrul a argumentat că, într-un context în care state importante investesc în capitalizarea companiilor strategice, listarea unor pachete cu scopul de a direcționa veniturile rezultate către bugetul de stat nu ar servi dezvoltării capacităților de producție și transport din sectorul energetic.
În același pasaj, el a afirmat că aceste companii „şi-au dublat valoarea în ultimii doi sau trei ani de zile”, folosind această evoluție ca argument împotriva vânzării unor participații și a utilizării sumelor pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.
Tot în cadrul conferinței, Bogdan Ivan a spus că, în urma negocierilor sale la Washington, a urmărit finanțarea de „trei miliarde şi jumătate de dolari” pentru producţia şi transportul de energie şi gaze naturale şi că România „ar putea deveni în următorii ani cel mai mare hub energetic nuclear din regiune”.
Ministrul a mai afirmat că materializarea acordului invocat ar urma să fie „în cursul acestui an” şi a susţinut că ar fi „primul acord în care Banca Mondială, după 40 de ani, finanţează producţia de energie nucleară în vreo ţară din lume”.
Cum a fost prezentată „lista exploratorie” a Guvernului
Oana Gheorghiu a prezentat, pe 16 aprilie, o „listă exploratorie” de companii care ar putea intra într-un proces de listare, precizând că nu există o decizie politică și că este necesară parcurgerea unor studii de fezabilitate.
În această prezentare au fost menționate Hidroelectrica și Romgaz, cu propuneri pentru pachete minoritare, precum și CEC Bank ca potenţial candidat pentru o ofertă publică iniţială (IPO).
Lista a fost conturată cu implicarea specialiștilor AMEPIP și a cabinetului vicepremierului, după discuții cu experți din zona pieței de capital.
Într-un raport asociat, estimările orientative pentru primele tranzacţii prioritare - pachete suplimentare la companii deja listate, precum Hidroelectrica și Romgaz - au fost plasate într-un interval de 3-8 miliarde lei, raportul bazându-se pe capitalizările bursiere din martie 2026 și precizând că estimările depind de condițiile de piață la momentul execuției.
Același set de materiale conţinea argumente de piaţă privind necesitatea creşterii ofertei de emitenţi și a pachetului de acţiuni efectiv disponibil la tranzacţionare (free float), în vederea consolidării poziţiei Bursei de Valori Bucureşti în regiune și a creșterii lichidității pentru investitorii instituţionali locali.
Dimensiunea politică și cadrul invocat pentru decizii
În ziua reacției ministrului Energiei a apărut și inițiativa PSD de a depune un proiect de lege care să interzică, pentru o perioadă determinată, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companii şi societăţi naţionale, instituţii de credit şi alte societăţi unde statul este acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută.
Conform descrierii proiectului, interdicţia ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027, cu excepţii pentru companii care înregistrează pierderi timp de cinci ani consecutiv, pentru societăţi aflate în insolvenţă prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi pentru deţineri a căror valoare totală nu depăşeşte 5 milioane lei per entitate, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.
Separat, în materialele transmise Guvernului se indică drept bază de justificare un memorandum din decembrie 2025 privind lista-pilot de 22 de companii, Legea nr. 48/2025 privind politica publică de proprietate a statului şi un jalon din PNRR, cu termen indicat de 31 august 2026 pentru un parcurs „reversibil demonstrabil” faţă de Comisia Europeană.
Într-o sinteză a contextului PNRR, vicepremierul a spus că Guvernul a ales varianta restructurărilor şi a menţionat trei companii pentru care ar urma să fie prezentate planuri către Comisia Europeană: Tipografica CFR şi Telecomunicaţii CFR (cu fuziune) şi Electrocentrale Grup (ELCEN).
