România traversează un nou vârf de frig, însă autoritățile afirmă că sistemul energetic funcționează în parametri care exclud riscul de penurie sau o defecțiune sistemică. Luni, 19 ianuarie 2026, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a transmis după ședința Comandamentului Energetic Național că rezervele de gaze, producția de electricitate și intervențiile din teren sunt calibrate pentru a acoperi fără sincope cererea crescută.
Mesajul central al ministrului: „avem și gaze, avem și energie”, iar structurile operative rămân mobilizate „la maxim” pe toată durata intervalului geros. Datele prezentate vizează nivelul depozitelor, ritmul de extracție, aportul din producția curentă și importurile necesare pentru echilibru.
Sistemul energetic, în regim de iarnă: fără scenariu de penurie sau defecțiune sistemică
Oficialul a subliniat că România „se află total în afara scenariului” în care populația sau companiile ar rămâne fără energie ori ar apărea o defecțiune sistemică la nivel național. Declarația vine pe fondul unui consum sporit și al unei pregătiri logistice ce combină producția internă, extragerile din stocuri și importurile pentru echilibrare.
În urma ședinței operative, ministrul a menționat că toate companiile cu rol critic – de la dispecerate până la echipele din teren – sunt în alertă și coordonate pentru a răspunde prompt oricărei situații apărute pe rețelele de transport, distribuție și în punctele de producție. Accentul cade pe prevenție și pe păstrarea echilibrului dintre cerere și ofertă în orele de vârf.
Dincolo de mesajul de liniștire, autoritățile punctează că „funcționăm la maxim” în aceste zile reci, ceea ce înseamnă mobilizarea suplimentară a capacităților fosile, utilizarea eficientă a rezervelor și valorificarea producției din surse regenerabile acolo unde condițiile o permit. Mixul energetic indicat de minister arată că există pârghii operaționale pentru a traversa perioada fără sincope majore.
Gazele naturale: consum în creștere, stocuri peste media UE
Pe segmentul gazelor, cererea a accelerat în ritm de iarnă: consumul zilnic a atins „pragul psihologic” de 60 de milioane de metri cubi, nivel ce reclamă sincronizare fină între extragerile din depozite, producția curentă și importurile pentru echilibrare. Potrivit ministrului, consumul mediu este cu aproximativ 14,5% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, salt explicat de temperaturile negative persistente.
În depozite, România are în prezent un grad de umplere de aproximativ 59%, cu 10 puncte procentuale peste media Uniunii Europene – indicator care, în viziunea autorităților, confirmă decizia „inspirată” de a fi umplut depozitele la 100% încă din vara trecută. Această marjă de siguranță permite ajustări flexibile ale fluxurilor atunci când frigul împinge în sus curba de cerere.
Un alt indicator invocat de ministru este diferența pozitivă de aproximativ 170 de milioane de metri cubi în depozite față de aceeași perioadă a anului trecut. Practic, România intră în cea mai dificilă fereastră a iernii cu rezerve semnificativ mai bune, ceea ce reduce riscul de constrângeri pe lanțul de alimentare cu gaze pentru consumatorii casnici și industriali.
Autoritățile spun că, inclusiv istoric, lunile ianuarie și februarie aduc, de regulă, două episoade cu temperaturi negative accentuate. Faptul că depozitele sunt aproape 60% pline la jumătatea lui ianuarie oferă „confortul” trecerii iernii fără probleme de alimentare, cu condiția menținerii mecanismelor de echilibrare și intervenție la nivelul operării rețelelor.
Electricitatea: mix stabil, regenerabile prezente, termocentralele la capacitate
Pe partea de electricitate, ministrul a indicat o producție eoliană de circa 1.000 MW în intervalul analizat, contribuție ce ajută la acoperirea vârfurilor orare în paralel cu hidro și cu grupurile pe cărbune. Hidroelectrica este „într-o stare foarte bună”, iar Complexul Energetic Oltenia produce „la maxim” din cărbune, semn că rezerva disponibilă a fost calibrată pentru sezonul rece.
În paralel, România operează cu aproximativ 1.200 MW pe importuri, utilizați pentru reglaje ale sistemului în orele cu cerere ridicată sau când producția internă din surse variabile scade.
În ansamblu, contribuția regenerabilelor depinde de condițiile meteo, hidro oferă flexibilitate, iar termocentralele pe cărbune asigură o bază solidă în zilele geroase, când consumul crește abrupt. Coordonarea dintre aceste surse rămâne esențială pentru menținerea frecvenței în parametri.
Nu în ultimul rând, autoritățile au menționat stocurile de cărbune „pregătite” pentru perioada de frig, cu extrageri intensificate în Valea Jiului, în pofida temperaturilor de până la -15°C. Această disponibilitate a combustibilului fosil rămâne o pârghie importantă pentru securitatea energetică în momentele când regenerabilele au o producție mai redusă.
Intervenții în rețea: cazul Suceava și mobilizarea echipelor
Pe fondul condițiilor meteo nefavorabile, o defecțiune apărută în județul Suceava a lăsat temporar nealimentați circa 700 de consumatori din patru localități. Potrivit ministrului, echipele au acționat „cu toată forța” pentru a restabili alimentarea, iar dispeceratele au rămas în comunicație permanentă cu operatorii locali.
Mesajul comunicat public rămâne consecvent: nu vorbim despre un risc sistemic, ci despre cazuri izolate care apar în orice sezon rece, gestionate cu protocoale standardizate. În spatele acestui răspuns stă colaborarea dintre operatorii de transport și distribuție, furnizori și autorități, sub coordonarea centrală a comandamentului energetic.
Mineritul de cărbune și rolul centralelor pe timp de ger
Cu temperaturi care au coborât până la -15°C în zonele miniere, echipele din Valea Jiului au continuat activitatea, asigurând un flux de circa 25.000 de tone de cărbune pe zi pentru alimentarea centralelor. Această forță de muncă, esențială pentru funcționarea grupurilor pe cărbune, completează pachetul de măsuri pentru securitatea energetică.
Ministrul a menționat explicit că centralele pe cărbune vor fi menținute în funcțiune pe durata intervalului geros, pentru a asigura suficiența producției de electricitate. Din perspectivă operațională, acest lucru oferă o „ancoră” de putere de bază, în timp ce eolianul și hidro funcționează ca ajustori în timp real, în funcție de condițiile meteo și de debite.
La Paroșeni se lucrează, iar centralele pe cărbune rămân pornite pentru a susține producția în aceste zile.
Următoarele zile: fereastră de frig până miercuri și coordonare continuă
Potrivit ministrului, intervalul de ger sever va dura până miercuri, perioadă în care echipele operative rămân în dispozitiv complet. Coordonarea la nivelul Comandamentului Energetic Național va continua, cu accent pe extragerile din depozite, pe fluxurile de producție și pe utilizarea importurilor pentru balans.
În comunicările publice, accentul cade pe transmiterea de informații operaționale clare: consumul este ridicat, însă rezervele și capacitățile de producție rămân suficiente, iar operatorii sunt pregătiți pentru incidente punctuale în rețele.
Pe termen scurt, autoritățile mizează pe sincronizarea extragerilor din depozite și a producției, respectiv pe importuri pentru echilibrare. Această combinație, dublată de un grad de umplere al depozitelor de circa 59%, oferă spațiu de manevră pentru a depăși intervalul critic.
Concluzie: România traversează valul de ger cu un sistem energetic poziționat solid – rezerve de gaze peste media UE, producție mobilizată pe toate palierele și intervenții rapide acolo unde apar probleme locale. În această configurație, mesajul autorităților este că populația nu ar trebui să se aștepte la întreruperi sistemice sau penurie, atâta timp cât mecanismele de echilibrare și cooperarea dintre operatori rămân active și disciplinate.
