România a avut o inflație anuală armonizată de 6,5%, față de 3,8% în UE. Chiriile și carburanții au înregistrat cele mai mari creșteri în statistica națională.
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie 2026 și estimează că inflația va urca până la finalul anului, sub presiunea energiei, combustibililor și cursului leului. Consumul gospodăriilor rămâne în scădere.
România a avut a cincea cea mai mare creștere anuală din UE. Eurostat include și excursiile scurte în această categorie și înregistrează prețul la cumpărarea pachetului.
Cosmin Marinescu estimează că economia României poate intra în teritoriu negativ în 2026, ceea ce, pe fondul inflației ridicate, ar însemna stagflație. El propune investiții, productivitate și tehnologie.
Prognoza Coface indică o scădere de 0,7% a PIB-ului României în 2026, în contrast cu avansul regional de 2%. TVA-ul mai mare și eliminarea sprijinului energetic apasă consumul, în timp ce producția farmaceutică rămâne rezilientă.
Nazare spune că inflația a frânat rapid: INS indică 6,2% în august 2026. Ministrul leagă evoluția de corecții și disciplina bugetară.
Mugur Isărescu explică „inflația Ormuz” și spune că inflația s-a inversat în martie. BNR vede un vârf până la 11% și impact social asupra salariilor.
Ilie Bolojan estimează că inflația ar putea ajunge la 8% în iulie și spre 6% în august. INS: 10,71% în aprilie 2026, în creștere.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, respinge eticheta de „dezastru economic” și leagă tensiunile de „prețul ajustării” fiscal-bugetare.
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, la ședința din 7 aprilie 2026. Ce niveluri au rămas și ce arată datele despre inflație.
