Banca Națională a României (BNR) a păstrat joi, 8 octombrie 2026, dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, în timp ce anticipează că inflația anuală va crește din nou până la sfârșitul anului. Decizia intervine după reducerea puternică a ritmului scumpirilor în iulie și august, dar și într-un context în care economia a stagnat, iar consumul gospodăriilor a continuat să scadă.
În comunicatul privind ședința, banca centrală indică presiuni din prețurile combustibililor, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare. BNR le pune în legătură cu prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, seceta severă din 2026 și evoluția cursului leului. Potrivit evaluării băncii, conflictul și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile firmelor, precum și costurile de finanțare.
Ce dobânzi a menținut BNR și cum ajung ele la clienții băncilor
Pe lângă dobânda-cheie, Consiliul de administrație a menținut dobânda pentru facilitatea de creditare, numită Lombard, la 7,50% pe an și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Aceste facilități privesc relația dintre banca centrală și bănci. Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Aceleași trei niveluri de dobândă fuseseră păstrate și la ședința din 7 aprilie 2026.
Dobânzile stabilite de o bancă centrală influențează direct dobânzile de pe piața monetară și, indirect, dobânzile creditelor și depozitelor oferite clienților. Banca Centrală Europeană explică acest mecanism de transmitere a politicii monetare prin efectele asupra economisirii, consumului și investițiilor: un cost mai ridicat al împrumuturilor face mai puțin atractivă finanțarea cumpărăturilor sau a investițiilor prin credit. Efectele asupra economiei și prețurilor apar cu întârzieri variabile și greu de anticipat.
Dobânzile pentru clienți sunt stabilite de băncile comerciale. Prin urmare, nivelul de 6,50% este dobânda-cheie a BNR, iar menținerea lui nu modifică automat ratele plătite de populație și companii.
De ce a scăzut inflația în vară
Rata anuală a inflației, calculată prin indicele prețurilor de consum, a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august 2026. Valoarea din august arată că nivelul prețurilor din coșul urmărit de indicator era cu 6,17% mai mare decât în august 2025. Reducerea ratei anuale înseamnă că diferența față de prețurile de acum un an s-a micșorat.
BNR explică cea mai mare parte a scăderii prin efectele de bază. În iulie și august 2025, eliminarea plafonării prețului electricității și majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor au provocat salturi ale prețurilor. Un an mai târziu, comparația anuală se face cu luni în care aceste scumpiri erau deja incluse în nivelul prețurilor. Astfel, contribuția lor directă la rata anuală se epuizează.
Efectul a fost puternic mai ales în cazul energiei. Au contribuit la temperarea inflației și ieftinirile legumelor, fructelor și ouălor, în timp ce scumpirea combustibililor, asociată cu creșterea cotației petrolului, a acționat în sens opus.
Inflația de bază CORE2 ajustat a scăzut, la rândul său, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Indicatorul exclude prețurile administrate, pe cele volatile, precum și alcoolul și tutunul. BNR leagă reducerea sa de efectele de bază ale majorării taxelor din 2025, de scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.
În schimb, tarifele de telecomunicații, prețurile asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) și efectele indirecte ale scumpirii combustibililor au exercitat presiuni în sus. Așteptările privind inflația pe termen scurt au rămas ridicate, potrivit băncii centrale.
Scăderea din vară este urmată, în evaluarea BNR, de o nouă accelerare până la sfârșitul lui 2026. Pe un orizont mai îndepărtat, banca se așteaptă ca cererea mai slabă și corecția bugetară începută în 2025 și continuată în 2026 să tempereze presiunile asupra prețurilor.
Investițiile au redus contracția economiei, dar consumul rămâne slab
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de precedentele trei luni, după o contracție trimestrială de 0,1% în primul trimestru. Comparativ cu aceleași perioade din 2025, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,4% în trimestrul al doilea, după o reducere de 1,2% în primul trimestru, arată datele prezentate de BNR.
Atenuarea scăderii anuale a venit în principal din redresarea investițiilor. Consumul gospodăriilor a continuat însă să-și accentueze declinul anual, iar exportul net a avut din nou o contribuție negativă la evoluția economiei: importurile de bunuri și servicii au crescut mai repede decât exporturile.
Pentru trimestrul al treilea, datele parțiale și analizele disponibile BNR indică o revenire față de trimestrul anterior, susținută inclusiv de agricultură, dar o posibilă deteriorare a evoluției PIB comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în iulie și august, în timp ce serviciile prestate populației au continuat să se contracte puternic. Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere abruptă în termeni anuali în iulie, iar declinul producției industriale s-a accentuat.
Dobânzile din piață și cursul leului au crescut înaintea ședinței
Menținerea dobânzii-cheie vine după creșteri ale dobânzilor de pe piața monetară interbancară. Acestea au fost stabile în august și în primele 20 de zile din septembrie, apoi au urcat succesiv, cu ajustări mai pronunțate în primele zile din octombrie, arată BNR.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au crescut considerabil în septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate. Creșterea a fost corectată în mare parte la începutul lui octombrie. În aceeași conjunctură, cursul leu/euro a urcat, cu o creștere abruptă la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie, după care s-a menținut pe noul palier.
BNR semnalează incertitudini mari privind măsurile pentru reducerea deficitului bugetar după 2026, inclusiv în contextul situației politice interne. Banca apreciază că utilizarea fondurilor europene este esențială pentru a compensa parțial efectele de încetinire economică ale corecției bugetare și ale conflictelor externe, precum și pentru realizarea reformelor structurale și a tranziției energetice.
Minuta ședinței din 8 octombrie, care va detalia deliberările privind decizia, este programată pentru publicare pe 20 octombrie 2026, la ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.