Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis marți, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
În același set de decizii, BNR a păstrat dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Decizia este relevantă pentru costul finanțării în economie: dobânda-cheie influențează dobânzile împrumuturilor.
Decizia BNR din 7 aprilie și nivelurile de dobândă
BNR a hotărât să nu modifice rata dobânzii de politică monetară, menținând-o la 6,50% pe an în ședința din 7 aprilie 2026.
Totodată, instituția a menținut dobânda Lombard la 7,50% pe an și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
Au fost menținute și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Inflația și elementele invocate în contextul deciziei
În contextul deciziei, BNR indică o scădere lentă a inflației: rata anuală a inflației a fost de 9,31% în februarie 2026, față de 9,69% în decembrie 2025.
Scăderea inflației din primele două luni ale anului este atribuită, în principal, ieftinirii energiei electrice și a gazelor naturale, fiind însă parțial compensată de creșteri de prețuri în alte zone, precum alimentele cu valoare adăugată, prețurile administrate, produsele din tutun și combustibilii.
BNR mai indică o posibilă creștere a ratei anuale a inflației în intervalul martie-iunie 2026, pe fondul scumpirii combustibililor, asociată cu creșterea cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Sunt semnalate, de asemenea, efecte de bază nefavorabile pe segmentul energiei în trimestrul II 2026 și efecte tranzitorii generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și impactul majorărilor de TVA și accize din semestrul II 2025; BNR estimează că aceste efecte tranzitorii se vor epuiza în trimestrul III 2026.
Elemente despre economie și riscuri externe, în evaluările prezentate
BNR semnalează riscuri legate de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală, cu potențiale efecte asupra puterii de cumpărare, activității și profiturilor companiilor, asupra dinamicii economiilor şi a inflației la nivel european şi mondial, precum şi asupra percepţiei de risc şi costurilor de finanţare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a produs deja efecte vizibile asupra piețelor energetice și amplifică volatilitatea piețelor financiare internaționale; declarațiile au fost rostite la conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc”.
Ca element de context economic, BNR prezintă date potrivit cărora, în trimestrul IV din 2025, PIB-ul a crescut cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar în debutul anului 2026 vânzările cu amănuntul, serviciile și producția industrială au înregistrat scăderi; este menționată, de asemenea, revenirea sectorului construcțiilor în teritoriu negativ.
Este menționată și o slăbire a pieței muncii, cu scăderea numărului de salariați, reducerea intențiilor de angajare și încetinirea dinamicii salariilor, în paralel cu temperarea costurilor cu forța de muncă din industrie.
Așteptări de piață și calendarul posibil al reducerilor, potrivit unor analiști
Înaintea ședinței din 7 aprilie, majoritatea analiștilor mizau pe menținerea dobânzii la acest nivel.
Analiștii băncii Erste apreciază că o eventuală reducere a dobânzii-cheie ar putea avea loc în ultimul trimestru al anului 2026, iar analiza lor include și o evaluare a riscului de recesiune.
