Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că, în mandatul său, a găsit „multă dezorganizare”, numeroase interimate și persoane „cu legături din zona politică” în consiliile de administrație ale unor entități de stat.
Tot ea a afirmat că premierul interimar Ilie Bolojan i-ar fi spus „tot timpul” că are „mână liberă”.
În același context, Oana Gheorghiu a descris climatul drept „toxic” și „abuziv” și a spus că demersurile ei au „deranjat foarte mult”.
Ce a spus Oana Gheorghiu despre consiliile de administrație
Oana Gheorghiu a declarat că a întâlnit „multe interimate în consilii de administrație” și „multe persoane în CA-uri cu legături din zona politică”, prezentând situația ca pe un fenomen care s-ar fi perpetuat „de-a lungul anilor”.
În aceeași intervenție, ea a pus reacțiile critice pe seama unor interese, afirmând că observă „reacția unor oameni care au interes în zona aceasta”.
Vicepremierul a extins critica la modul în care funcționează politica, afirmând că „oamenii politici sunt mai puțin preocupați de binele real al societății” și mai mult de „voturi” și „bătălii politice”.
Tot atunci, a caracterizat mediul în care lucrează drept „toxic” și „abuziv”.
„Mână liberă” de la premier și tema „am deranjat”
Oana Gheorghiu a spus că premierul interimar Ilie Bolojan i-ar fi repetat că are „mână liberă”. În relatarea ei, această formulare ar fi fost constantă („tot timpul”).
Într-o declarație anterioară, din noiembrie 2025, ea a folosit aceeași idee, spunând că Ilie Bolojan i-ar fi spus că are „mână liberă să facă lucruri” și că mandatul ei este „un mandat de reformă, de digitalizare, de debirocratizare”.
În același set de declarații din 2025, Gheorghiu a precizat că reforma ar viza „peste 1.370 de instituții publice și companii aflate în subordinea ministerelor” și că se lucrează la o „mapare” și la stabilirea responsabilităților între ministere și membrii guvernului.
Răspunsul lui Ilie Bolojan pe tema atacurilor și Programul SAFE
Într-o intervenție din 20 mai 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că derularea Programului SAFE s-a făcut „în mod transparent” și „în mod corect”, susținând că programul nu ar fi trecut prin toate filtrele instituțiilor cu atribuții dacă nu ar fi fost gestionat corect.
Bolojan a afirmat, în același context, că ceea ce a făcut Guvernul în pregătirea contractelor pentru Programul SAFE „cu siguranță a deranjat foarte mult” și că există „o linie de atac foarte puternică”.
Întrebat despre acuzații care o vizau pe Oana Gheorghiu în legătură cu un consilier onorific și o companie germană asociată unei colaborări cu grupul Rheinmetall, Bolojan a afirmat că nu vede „nicio formă de conflict de interese”, motivând că Gheorghiu „nu a fost implicată în aceste aspecte” și că are „altă zonă de competențe”.
Tot atunci, premierul a explicat că un contract de asistență juridică ar fi fost atribuit în baza unei analize care a inclus și ofertele altor companii, luându-se în calcul și criteriul „prețului cel mai mic”.
Contextul mai larg invocat de vicepremier despre reformă și blocaje
Într-un mesaj publicat pe Facebook la finalul lui aprilie 2026, Oana Gheorghiu a afirmat că a demarat un „proiect-pilot” pentru „diagnosticarea celor 22 de companii și stabilirea soluțiilor optime” și că a început „să cerem documente” și „să vedem cum se manipulează selecțiile în consiliile de administrație”.
În același mesaj, ea a susținut că demersurile ar fi întâmpinate de „blocaje” și „ostilitate” și a formulat o acuzație politică directă la adresa PSD: „Lupta PSD nu e cu Bolojan. Nu e cu mine. Nu e cu ideea de reformă. E lupta pentru a păstra controlul politic asupra companiilor de stat”.
Tot acolo, vicepremierul a prezentat cifre privind performanțele unor companii de stat, afirmând că „companiile de stat nelistate au generat pierderi cumulate de 14 miliarde lei”, în timp ce „companiile de stat listate au generat 8 miliarde de lei aduse la buget într-un singur an”.
Într-un interviu din aprilie 2026, Gheorghiu a relatat că a încercat să verifice transparența numirilor în consiliile de administrație, inclusiv la Portul Constanța, dar a spus că s-a „lovit de un zid” și că a primit refuzuri motivate prin invocarea GDPR și a confidențialității.
În același interviu, ea a afirmat că a solicitat în scris documente precum procedurile de selecție și contractele de mandat, pe care le-a descris ca fiind documente ce „trebuie să fie publice”.
