Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă a intrat în spațiul aerian al României, a fost urmărită de sistemele radar până în zona de sud a municipiului Galați și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc, iar impactul a provocat un incendiu.
În același interval, MApN a precizat că două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au fost autorizați să angajeze ținte pe durata alertei. De asemenea, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru implementarea măsurilor de alertare publică, iar mesaje RO-Alert au fost emise pentru județele Tulcea, Galați și Brăila.
În acest context, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat de ce România nu a solicitat activarea articolului 4 din Tratatul NATO după incident, afirmând că reacția a fost gestionată prin mecanismele militare și măsurile operative disponibile.
Ce a anunțat MApN despre incidentul din noaptea de 28 spre 29 mai
MApN a transmis că Federația Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor ținte civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale a României. În acest context, o dronă a pătruns în spațiul aerian românesc, a fost urmărită de radare până în zona de sud a municipiului Galați și s-a prăbușit pe acoperișul unui imobil de locuințe, declanșând un incendiu.
La fața locului au intervenit echipe specializate ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ale altor structuri din Ministerul Afacerilor Interne, precum și Serviciul Român de Informații și Poliția Română.
MApN a informat că sistemele sale radar au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian românesc. Două aeronave F-16 au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române, iar piloții au fost autorizați să angajeze ținte pe întreaga durată a alertei.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat autoritățile competente pentru implementarea măsurilor de alertare publică, iar RO-Alert a fost emis pentru județele Tulcea, Galați și Brăila.
Explicațiile lui Radu Miruță despre neactivarea articolului 4
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu a cerut activarea articolului 4 NATO în urma incidentului. La întrebările privind implicarea Alianței, el a răspuns ferm: „Nu, absolut.”
Miruță a explicat că MApN a transmis încă din luna februarie o solicitare către NATO privind necesitatea unor capabilități suplimentare pentru combaterea dronelor în zona Dobrogei. El a spus că solicitarea a fost analizată în structurile militare aliate, iar deciziile privind contribuțiile concrete rămân la nivelul statelor membre.
Într-o conferință de presă, ministrul a subliniat că România nu dispune, în prezent, de capabilități dedicate de luptă anti-dronă și a declarat: „nu, nu avem capabilități de luptă anti-dronă.”
Miruță a declarat că a discutat în dimineața zilei de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și i-a transmis că România consideră prioritară punerea rapidă în aplicare a măsurilor solicitate pentru zona Dobrogei.
Ministrul a precizat că autoritățile române au cerut aliaților o soluție temporară, sub forma unui transfer de capabilități, până la sosirea echipamentelor contractate, ale căror termene de livrare sunt estimate pentru 2027-2028. De asemenea, Miruță a anunțat că MApN urmează să semneze opt proiecte de înzestrare, o parte vizând sisteme moderne de combatere a dronelor.
De ce nu a fost doborâtă drona, potrivit ministrului Apărării
Radu Miruță a explicat că drona a evoluat în jur de patru minute în spațiul aerian românesc, interval care a limitat opțiunile de intervenție ale forțelor aeriene.
El a afirmat că aparatul a zburat la joasă altitudine deasupra unei zone populate, iar decizia de a nu deschide focul a fost luată pentru a evita riscurile la adresa populației și a infrastructurii.
„Cu acele capabilități avute la dispoziție azi-noapte, decizia cea mai bună a fost să nu se tragă din avioanele F-16 către municipiul Galați”, a declarat Miruță, precizând în același timp că avioanele primiseră autorizare să tragă, dar că condițiile de siguranță au fost decisive în evaluare.
Ministrul a subliniat diferența dintre echipamentele dedicate pentru combaterea dronelor și mijloacele existente în prezent: „Trebuie să înțelegem că împotriva dronelor trebuie niște echipamente cu dedicație construite pentru drone. Avioanele de vânătoare și apărarea antiaeriană pe care România o are au fost proiectate pentru alte tipuri de atacuri.”
Referitor la detecție, Miruță a spus că drona a fost observată pe un radar adăugat recent în zonă și a menționat integrarea sistemului Merops pentru zona Dobrogei, subliniind, totodată, că acesta nu acoperă în prezent toate zonele.
Reacția NATO după incidentul de la Galați
Alianța Nord-Atlantică a condamnat „imprudența” Rusiei în cazul dronei care a lovit un bloc din Galați și a transmis că va continua consolidarea apărării „împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv dronele”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este în contact cu autoritățile române; ministrul Radu Miruță a confirmat că a vorbit cu Mark Rutte în dimineața zilei de 29 mai.
Miruță a reiterat solicitarea României pentru un transfer temporar de capabilități până la sosirea echipamentelor contractate și a precizat termenele de livrare estimate pentru 2027-2028.
Oficialul a afirmat că aparatul de zbor a fost urmărit de sistemele Armatei timp de aproximativ patru minute.
