Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri, 29 mai 2026, că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, urmată de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Miruță a cerut accelerarea măsurilor solicitate de România pentru zona Dobrogei și a reluat tema nevoii de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană de la sol.
Tot vineri dimineață, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că secretarul general Mark Rutte se află în contact cu autoritățile române și că Alianța condamnă „imprudența Rusiei”.
În același interval, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, invocând gravitatea incidentului și necesitatea stabilirii unor măsuri proporționale în raport cu Federația Rusă.
Ce a spus Radu Miruță despre discuția cu Mark Rutte
Radu Miruță a afirmat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat președintele României și aliații din NATO și a subliniat că deciziile privind securitatea trebuie luate „rațional, bazate pe fapte, nu pe emoție sau pe speculații”.
Ministrul a precizat că a avut o conversație telefonică „în această dimineață” cu Mark Rutte, în care a reluat importanța implementării rapide a măsurilor cerute oficial de România la nivel aliat pentru zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților anti-dronă comandate recent de Ministerul Apărării.
În același set de declarații, Radu Miruță a spus: „Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol”, adăugând că, în opinia sa, aceste sisteme „nu le avem” din cauză că „de la începutul războiului din Ucraina” decizia nu a fost luată. El a mai afirmat că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei este prioritatea sa și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”.
Miruță a mai declarat că România este „în contact permanent” și că se lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic.
Incidentul din Galați și decizia de a nu deschide focul
Radu Miruță a identificat aparatul care a intrat în spațiul aerian românesc drept o dronă de tip Geran-2 și a spus că aceasta a fost detectată și urmărită cu ajutorul unui radar nou instalat în zona Galați după un incident anterior.
În explicația sa, ministrul a afirmat că avioanele de vânătoare aveau autorizație de tragere, dar că nu s-a tras deoarece ar fi existat riscul ca proiectilele să provoace pagube în Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce, în interpretarea sa, ar fi putut fi considerat o implicare în războiul din Ucraina.
Ministerul Apărării a precizat, în contextul alertei, că piloții aeronavelor au avut autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. Potrivit acelorași informări, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române.
Ce au anunțat autoritățile despre efecte, victime și anchetă
Incidentul a fost descris drept prăbușirea unei drone, în noaptea de joi spre vineri, pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, cu explozie și incendiu la un apartament situat la etajul 10. Autoritățile au emis mesaje RO-Alert pentru județele Brăila, Tulcea și Galați.
Ministerul Apărării a transmis că „toată încărcătura dronei de tip Geran-2, de proveniență rusească, a explodat la momentul impactului”. MApN a mai anunțat că echipe de specialiști ale ministerului, în colaborare cu echipaje de la MAI și SRI, continuă cercetările în zona blocului.
Ministerul Apărării a informat că două persoane au fost rănite și au fost duse la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Inspectoratul pentru Situații de Urgență a comunicat că alte două persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului și că aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din imobil.
MApN a transmis, de asemenea, o statistică privind incidente similare: de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 în acest an.
Reacții politice și poziționări externe după incident
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a afirmat că secretarul general Mark Rutte se află în contact cu autoritățile române și a transmis că Alianța condamnă „imprudența Rusiei”, precizând că NATO va continua să-și consolideze apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor.
Președintele Nicușor Dan a descris incidentul drept „cel mai grav” care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat convocarea CSAT, menționând că vor fi dispuse „măsuri proporționale” în raport cu Federația Rusă. În același mesaj, președintele a transmis un gând către persoanele rănite și familiile acestora.
În plan politic intern, Kelemen Hunor a declarat că statul are obligația să răspundă la întrebarea „de ce nu a putut să o oprească la timp?”, adăugând că este „inacceptabil” ca dronele să survoleze teritoriul României.
Președintele Cehiei, Petr Pavel, a cerut un „răspuns internațional puternic”, calificând atacul drept „complet inacceptabil”. Ministrul român de Externe, Oana-Silvia Țoiu, a discutat cu Kaja Kallas despre incident și implicațiile pentru siguranța cetățenilor, subliniind solidaritatea europeană și necesitatea accelerării unor măsuri comune.
Aspecte comunicate oficial
Radu Miruță a relatat convorbirea cu secretarul general al NATO și a transmis punctele de vedere ale României privind întărirea apărării în zona Dobrogei. NATO, prin purtătoarea sa de cuvânt, a comunicat că secretarul general se află în contact cu autoritățile române.
Referirea la „SAFE” și la „8 sisteme de apărare antidronă” figurează în declarațiile ministrului Miruță ca parte a evaluării sale privind înzestrarea armatei.
Autoritățile au comunicat date despre victime și evacuări în rapoarte separate: MApN a menționat două persoane transportate la spital, iar ISU a comunicat intervențiile la fața locului și numărul persoanelor evacuate.
