Premierul Ilie Bolojan respinge, în acest moment, ideea trecerii României de la impozitarea unică la impozitarea progresivă, după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a readus subiectul în discuție, invocând o recomandare legată de acordul cu FMI. Într-o intervenție publică miercuri, 18 februarie 2026, șeful Guvernului a spus că statul nu are acum capacitatea administrativă pentru o asemenea schimbare și că, în actualul context bugetar, proiectul „nu este de actualitate”.
Mesajul premierului vine într-un moment în care discuțiile despre taxe reapar periodic, pe fondul presiunilor legate de colectare și de echilibrul bugetar. Bolojan a indicat însă că, cel puțin pe termen scurt, agenda Ministerului Finanțelor rămâne concentrată pe alte priorități.
Ce spune Ilie Bolojan și de ce invocă „capacitatea administrativă”
Ilie Bolojan a afirmat că o schimbare a sistemului de impozitare nu se poate face rapid și că ar fi nevoie de cel puțin un an pentru ca Ministerul Finanțelor să poată pune în practică o astfel de politică.
„Schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta. Este nevoie de cel puțin un an de zile, astfel încât să existe capacitatea Finanțelor de a pune în practică orice politică de schimbare a impozitării. Aceasta este o constatare care nu ține de abordări politice, ci de capacitatea de a pune o lege în practică”, a declarat prim-ministrul.
În aceeași intervenție, prim-ministrul a explicat că, în condițiile în care situația bugetară este „complicată”, introducerea impozitării progresive nu este oportună acum. El a adăugat că Finanțele se concentrează pe combaterea evaziunii fiscale, pe creșterea încasărilor și pe digitalizarea administrației fiscale, iar dezbaterea privind impozitarea progresivă rămâne, în opinia sa, una „de perspectivă”, nu o măsură aplicabilă imediat.
De unde a pornit discuția: Isărescu, acordul cu FMI și recomandarea de impozitare progresivă
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reamintit recent că România are încheiat un acord cu Fondul Monetar Internațional și a menționat că, în cadrul unor recomandări la nivelul unor instituții internaționale, figurează trecerea de la impozitarea unică la impozitarea progresivă. Tema a fost, de asemenea, unul dintre subiectele dezbaterii publice din ultimele luni.
Ideea unei cote progresive a fost mult timp respinsă politic, în special de către o parte a clasei politice. În replică la relansarea subiectului, Bolojan a insistat că dezbaterea rămâne una de perspectivă și a respins aplicarea ei pe termen scurt.
Ce ar arăta o simulare citată din analiza Comisiei Europene
O analiză realizată la nivelul Comisiei Europene estimează că trecerea la un sistem de impozitare progresivă în trei trepte – 6%, 12% și 18% – în locul cotei unice de 10% ar putea genera venituri suplimentare de aproximativ 11,8 miliarde de euro la bugetul României. Simularea a fost realizată cu modelul EUROMOD și comparată cu un scenariu de bază în care sistemul actual rămâne neschimbat.
Analiza mai arată efecte redistributive limitate: conform simulării, coeficientul Gini s-ar reduce marginal, iar veniturile gospodăriilor din decila cea mai săracă ar înregistra un plus foarte mic, în timp ce gospodăriile din decila superioară ar suporta cea mai mare parte a ajustării. Estimările diferă însă în funcție de ipotezele folosite și de includerea sau nu a altor măsuri fiscale conexe.
Limitările exercițiului sunt importante: simularea nu a luat în calcul efectele economice indirecte (posibile modificări ale ocupării forței de muncă, ale investițiilor sau ale PIB), iar analiza s-a concentrat strict pe impozitul pe venit, fără a evalua în detaliu impactul contribuțiilor sociale sau al altor taxe și deduceri.
Context economic: ce a spus BNR despre inflație și despre impactul măsurilor fiscale
În aceeași perioadă, BNR a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației. Documentul publicat include cele mai recente date disponibile până la 4 februarie 2026 și oferă o actualizare a perspectivei asupra inflației, evoluției economiei și a efectelor pachetului fiscal adoptat anul trecut.
Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației ar urma să scadă lent în primul trimestru din 2026, apoi să înregistreze o creștere temporară în trimestrul al doilea – explicată, în parte, prin efecte de bază și ajustări de prețuri – înainte de a reintra pe o traiectorie descendentă. Banca estimează revenirea în intervalul țintei la mijlocul anului 2027, în funcție de evoluția ulterioară a măsurilor fiscale și a prețurilor energetice.
BNR subliniază că prognoza ia în calcul numai măsurile oficial adoptate până la data de referință și că orice schimbare legislativă ulterioară va necesita o reevaluare. În raport se menționează totodată că pachetul de măsuri fiscale adoptat anul trecut a avut un efect estimat de circa patru puncte procentuale asupra inflației, din care aproximativ două puncte provin, conform analizei băncii, din liberalizarea pieței energiei.
