Ministerul Finanțelor a publicat în transparență un pachet legislativ de măsuri fiscale și de investiții, prezentat drept „pachet de relansare economică”, cu schimbări care vizează contribuabilii persoane fizice, firmele și proiectele mari de investiții. În document apar bonificații pentru plata la termen, ajustări pentru microîntreprinderi și prevederi care pot influența lichiditatea unor companii, inclusiv prin extinderea aplicării sistemului de TVA la încasare.
Pe lângă componenta fiscală, pachetul introduce mecanisme de sprijin pentru investiții strategice și scheme sectoriale, inclusiv instrumente care urmează să fie derulate prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID S.A.). Ministerul afirmă că direcția urmărită este accelerarea relansării economice și modernizarea cadrului fiscal‑bugetar.
Bonificația de 3%: cine o poate primi și care este condiția
Ministerul Finanțelor propune acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică – D212) pentru anul fiscal 2025.
Pentru persoanele fizice, facilitatea este condiționată de depunerea Declarației Unice și de plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026. Ministerul anunță totodată că, din luna martie, Declarația Unică va fi precompletată în Spațiul Privat Virtual (SPV).
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris pachetul drept un set de măsuri care sprijină investițiile și productivitatea, oferind, în opinia sa, stabilitate, reguli mai simple și stimulente pentru modernizare și inovare.
TVA la încasare și microîntreprinderi: schimbări pentru cash-flow și reguli
Proiectul prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 şi la 5.500.000 lei din 2027. Ministerul motivează această schimbare prin sprijinirea operatorilor care livrează către entităţi cu termene lungi de plată, permițând achitarea TVA doar după încasarea efectivă a facturilor.
Pentru microîntreprinderi, propunerile includ: prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea primului salariat la firmele nou-înființate; excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro; posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului; şi menținerea regimului fiscal chiar dacă concediile medicale ale unicului angajat depășesc, cumulat, 30 de zile pe an.
Tot în scopul simplificării administrative, proiectul ridică pragul de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe.
Investiții strategice de minimum 1 miliard de lei și condiții de eligibilitate
Proiectul instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei. Investițiile vizate trebuie să aibă efect multiplicator şi să contribuie la dezvoltare regională, competitivitate, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.
Beneficiarii sunt obligați să mențină investiția pentru cel puțin 5 ani de la finalizare. În privința eligibilității, proiectul prevede că întreprinderile nou-înființate trebuie să aibă capital social subscris şi vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele deja în activitate să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei şi active de cel puțin 50 milioane lei.
Propunerea include, de asemenea, scheme de ajutor de stat pentru sectoare prioritare cu praguri specifice: industria prelucrătoare cu deficit comercial (investiţii minimale de 50 milioane lei), proiecte legate de resurse minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei), investiții în cercetare‑dezvoltare (intervalele menționate pentru eligibilitate sunt între 5 și 50 milioane lei), industrie de apărare (minim 10 milioane lei) şi convergenţă regională (între 7 şi 50 milioane lei). Documentul prevede şi forme de susținere ca granturi, credite fiscale pe 7 ani şi superdeduceri pentru cheltuielile cu activități de cercetare.
BID, „Investim Acasă” și alte instrumente: bani alocați și limite propuse
Propunerea autorizează BID S.A. să implementeze scheme de finanțare şi garantare în numele statului, atât în condiţii de piaţă, cât şi ca măsuri de ajutor de stat, pentru autorități locale şi companii private. Pentru 2026, Ministerul Finanțelor prevede transferul sumei de 1 miliard de lei către BID pentru implementarea acestor instrumente financiare.
Programul „Investim Acasă”, derulat prin BID, vizează românii din străinătate care revin pentru a deschide o afacere în ţară: schema combină un împrumut de investiții garantat parțial de stat cu un „rebate” de până la 20.000 euro pe proiect, acordat la îndeplinirea unor indicatori de performanță. Bugetul estimat pentru program este de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026–2029; autoritățile anticipează mobilizarea unor investiții suplimentare prin atragerea know‑how‑ului şi capitalului românilor din străinătate.
De asemenea, se extinde cadrul investițional pentru fondurile de pensii administrate privat: administratorii pot plasa în active private de capital până la 1% din totalul activelor, cu posibilitatea majorării până la 5% în situaţii specifice prevăzute în proiect (de exemplu, dacă statul sau BID deţin participaţii în entităţile respective sau dacă investiţiile sunt finanţate prin PNRR).
Pe piaţa de capital, proiectul introduce un stimulent fiscal pentru listare/menținere la bursă (deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente admiterii şi menținerii la tranzacționare în primul an) şi o deducere pentru persoane fizice, în limita a 400 euro anual, pentru sumele plătite la dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF‑uri. Sunt clarificate şi facilităţile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaţionale şi produse paneuropene (PEPP), tot în limita a 400 euro anual.
Ministerul este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale şi a investițiilor românești în străinătate.
Pe componenta pregătirii proiectelor public‑private, proiectul instituie „Programul 2026–2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate public‑private (PPP)”, cu o alocare totală de până la 25 milioane euro, şi prevede înființarea unui comitet interministerial (CI3P) pentru coordonare şi monitorizare.
Cât ar costa pachetul, potrivit ministrului: impact bugetar estimat pentru 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că impactul bugetar al pachetului de relansare economică este estimat la aproximativ 2,1–2,2 miliarde lei pentru anul 2026 şi că intenția Guvernului este ca acest cost să fie compensat, în parte, printr‑un pachet de reformă administrativă, cele două urmând a fi adoptate împreună.
El a arătat totodată că efectul pentru majoritatea schemelor de finanțare se va manifesta pe termen mediu (estimativ 5–7 ani) şi că unele măsuri urmează a fi notificate la autoritățile europene, după caz.
