Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat marți că traiectoria descendentă a inflației s-a inversat în luna martie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii energiei, fenomen pe care l-a numit „inflația Ormuz”.
În explicațiile sale, Isărescu a legat acest șoc de creșterea abruptă a prețului petrolului și de transmiterea efectelor în lanț către carburanți și alte categorii de costuri, inclusiv îngrășăminte și materii prime.
În paralel, guvernatorul a spus că inflația de bază încetinește, însă această încetinire vine însoțită de o frânare a consumului și de efecte sociale asupra pieței muncii și a dinamicii salariilor reale.
Ce înseamnă „inflația Ormuz”, în formularea BNR
Mugur Isărescu a descris „inflația Ormuz” ca un șoc global pe piața energiei, asociat tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz, cu efecte care depășesc petrolul și gazele naturale. El a subliniat transmiterea impactului către piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu și a menționat în mod explicit scumpirea îngrășămintelor.
Isărescu a afirmat că „traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie”, argumentul invocat fiind creșterea abruptă a prețului țițeiului.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a încadrat „inflația Ormuz” drept un șoc exogen, cu impact imediat prin scumpirea combustibililor și cu efecte mai dificil de proiectat pe termen lung, dependente de durata și intensitatea conflictului și de transmiterea în prețurile de consum. Ca repere, Marinescu a menționat niveluri medii ale petrolului Brent de circa 103 dolari/baril în martie și aproximativ 115 dolari/baril în aprilie.
Prognoza de inflație și „cocoașa” din vară
În prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, Mugur Isărescu a spus că inflația este așteptată să crească până în iulie și că există probabilitatea să atingă temporar „până la 11%”, pentru ca apoi să înceapă să scadă spre finalul verii și începutul toamnei. În același context, guvernatorul a folosit sintagma „în vară dispare cocoașa”, referindu-se la caracterul temporar al vârfului prognozat.
BNR și-a revizuit în creștere estimarea pentru finalul anului 2026 la 5,5%, comparativ cu proiecția anterioară, iar pentru 2027 banca centrală estimează o rată a inflației de 2,9%.
Banca centrală a arătat totodată că rata anuală a inflației va consemna un salt amplu în trimestrul III din 2025, sub impactul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării TVA și accizelor de la 1 august, urmând apoi o reducere relativ lentă și fluctuantă.
Mesajul despre salarii și „social nu este plăcut”
Guvernatorul BNR a susținut că inflația de bază — componenta asupra căreia politica monetară poate interveni mai eficient — a continuat să încetinească, ca urmare a reducerii cererii de consum și a temperării costurilor salariale. El a afirmat: „Inflația de bază, pe care putem să o controlăm noi, a decelerat din cauza reducerii cererii de consum și din cauza scăderii costului cu forța de muncă.”
Isărescu a legat această evoluție de un cost social, afirmând: „Nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor”, și a adăugat că, totuși, acest lucru „ajută în lupta cu inflația”.
El a comentat, de asemenea, scăderea din comerțul cu amănuntul: „Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul este social dureros, dar acționează în sensul temperării inflației.”
Încetinirea economiei, ajustarea fiscală și dependența de finanțarea externă
Mugur Isărescu a spus că economia traversează o slăbire a activității și că firmele „au optimizat cheltuielile de personal”, în contextul ajustării fiscale și al detensionării condițiilor de pe piața muncii. El a calificat deviația PIB-ului drept „puternic negativă”.
În privința perspectivelor, guvernatorul a afirmat că așteptările nu sunt „dezastruos pesimiste”, dar că evoluția economică depinde tot mai mult de finanțarea externă și de continuitatea politică, subliniind că „criza politică nu ajută”.
Isărescu a spus că România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, cu o pondere mai mare a investițiilor și una mai mică a consumului, pentru a evita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. El a menționat semnale „relativ bune” privind deficitul comercial și soldul contului curent și a exprimat speranța unui an agricol favorabil.
Economistul Christian Năsulea a apreciat că, în contextul economic și politic descris, noua estimare a BNR poate fi privită drept „pozitivă”, deși a subliniat că o inflație de 11% este „enormă” și se situează în afara parametrilor impuși de statutul de stat membru al Uniunii Europene.
Consiliul de administrație al BNR a analizat și a aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2026; în cadrul prezentării au fost expuse principalele concluzii, proiecții și ipoteze utilizate pentru scenarii.
