România a avut în septembrie 2026 cea mai mare inflație anuală din Uniunea Europeană: 6,5%, față de 3,8% la nivelul UE, potrivit datelor publicate de Eurostat la 16 octombrie. Rata calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum a crescut de la 6,3% în august.
Separat, indicele național calculat de Institutul Național de Statistică (INS) arată o inflație anuală de 6,6%. Cele mai mari scumpiri față de septembrie 2025 au fost la chirii, cu 39,46%, motorină, cu 37,61%, și benzină, cu 28,42%.
Inflația a accelerat în majoritatea țărilor UE
În comparația europeană, România este urmată de Lituania, cu o inflație anuală de 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. La celălalt capăt al clasamentului se află Suedia, cu 1%, apoi Danemarca și Ungaria, fiecare cu 2,1%. Rata României a depășit-o pe cea a Uniunii Europene cu 2,7 puncte procentuale.
Față de august, inflația anuală a crescut cu 0,2 puncte procentuale în România, în timp ce rata UE a urcat de la 3,2% la 3,8%. Accelerarea a fost răspândită: indicatorul a crescut în 23 de state membre, a rămas stabil în trei și a scăzut într-unul. Și în zona euro, rata anuală a ajuns la 3,8% în septembrie.
Pentru România, creșterea din septembrie vine după reducerea ratei armonizate de la 9,7% în mai la 9,2% în iunie, 8,2% în iulie și 6,3% în august. În toate aceste luni, prețurile au rămas mai mari decât în aceeași lună a anului precedent; s-a redus ritmul scumpirilor.
Serviciile s-au scumpit mai repede decât bunurile
În datele naționale publicate de INS la 13 octombrie, serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,12%, mărfurile nealimentare de 7,06%, iar alimentele de 3%. Aceste medii cuprind evoluții foarte diferite ale cheltuielilor curente.
Pe lângă creșterea chiriilor, alte servicii plătite pentru locuință au avut majorări de peste 10%: apa, canalizarea și salubritatea s-au scumpit cu 14,11%, iar abonamentele de televiziune cu 14,02%, față de septembrie 2025.
Motorina și benzina au avut cele mai mari creșteri dintre mărfurile nealimentare. În aceeași comparație anuală, energia termică s-a scumpit cu 10,70%, gazele naturale cu 4,63%, iar energia electrică cu 1,35%.
Pentru o gospodărie, efectul concret al scumpirilor depinde de cât cheltuiește pentru fiecare categorie. Și în calculul statistic, influența unei categorii asupra inflației generale depinde atât de modificarea prețurilor sale, cât și de ponderea acesteia în coșul de consum.
Cafeaua și ouăle, peste media alimentelor
Creșterea anuală de 3% a prețurilor alimentare cuprinde scumpiri de peste 10% la unele produse și ieftiniri la altele. Cafeaua s-a scumpit cu 13,78%, ouăle cu 10,84%, iar uleiul comestibil cu 7,62%. Pâinea a costat cu 4,79% mai mult decât în septembrie 2025.
În schimb, fructele proaspete s-au ieftinit cu 16,69%, cartofii cu 3,64%, mălaiul cu 3,42%, iar făina cu 3,23%, în aceeași comparație anuală.
Ce măsoară ratele de 6,5% și 6,6%
Comparația dintre țările UE folosește indicele armonizat al prețurilor de consum, prescurtat IAPC. Acesta măsoară evoluția prețurilor bunurilor și serviciilor cumpărate de gospodării printr-o metodologie comună, care permite compararea rezultatelor naționale.
Indicele național al prețurilor de consum, IPC, folosește o metodologie diferită. Documentația statistică pentru România publicată de Eurostat descrie diferențe privind consumul inclus în calcul, sursele de date pentru stabilirea ponderilor și clasificarea produselor. Ponderile stabilesc cât cântărește fiecare categorie de cheltuieli în rezultatul general.
Pentru septembrie, INS a raportat o rată anuală națională de 6,61%, prezentată rotunjit ca 6,6%, după 6,17% în august. Atât aceasta, cât și rata armonizată de 6,5% compară prețurile din septembrie 2026 cu cele din septembrie 2025, fiecare după metodologia sa.
Modificarea dintr-o singură lună este un indicator separat: potrivit IPC național, prețurile de consum au crescut cu 0,77% în septembrie față de august 2026. Față de decembrie 2025, creșterea cumulată a fost de 5,4%.
INS a raportat și o creștere medie de 9,2% pentru prețurile din octombrie 2025–septembrie 2026 față de precedentele 12 luni, octombrie 2024–septembrie 2025. Pe baza indicelui armonizat, creșterea medie corespunzătoare a fost de 8,4%. Aceste valori compară mediile a două intervale de câte un an, în timp ce rata anuală compară prețurile dintr-o singură lună cu cele din aceeași lună a anului anterior.