Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu spune că economia României ar putea avea o evoluție negativă în 2026. În condițiile în care inflația rămâne ridicată, un astfel de scenariu ar însemna stagflație. Mesajul a fost transmis la deschiderea Forbes CEE Forum, într-o analiză în care Marinescu susține că investițiile, productivitatea și tehnologia trebuie să aibă un rol mai important decât consumul și deficitele în creșterea economică.
El a indicat creșteri economice de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 și leagă perspectiva rezervată pentru 2026 de scăderea consumului și de un ecart puternic negativ al producției. În opinia sa, aceste evoluții arată nevoia unei schimbări a modelului de creștere.
Inflația și finanțele publice restrâng spațiul de manevră
În mesaj, Marinescu a arătat că inflația a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, dar a estimat că ar putea depăși 6% la sfârșitul lui 2026. Potrivit proiecției prezentate de el, revenirea în intervalul țintei s-ar produce abia în ultimul trimestru din 2027.
În același cadru, el a indicat că datoria publică a depășit 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile ar urma să treacă de 3% din PIB în bugetul anului 2026. Marinescu susține că ajustarea bugetară trebuie continuată și în 2027, într-un mod susținut și credibil.
Reducerea deficitului balanței comerciale nu înseamnă, în opinia sa, o revenire clară a competitivității exporturilor. Ajustarea ar fi venit mai ales din scăderea cererii interne, nu dintr-o creștere notabilă a exporturilor.
De ce modelul bazat pe costuri nu mai este suficient
Marinescu consideră că formula bazată pe forță de muncă ieftină, costuri reduse, exporturi cu valoare adăugată mică și stimularea consumului și-a atins limitele. Pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană, avantajul oferit de costuri scăzute se reduce.
Alternativa este un model de creștere calitativă, cu lanțuri locale de producție, productivitate mai mare și investiții în tehnologie și capital uman. El observă că majorarea consumului și a veniturilor nu a fost însoțită suficient de productivitate, iar cererea internă a fost acoperită în principal prin importuri, nu prin producție națională cu valoare adăugată ridicată.
„Progresele cantitative nu mai sunt suficiente, iar transformarea profundă a economiei noastre necesită acum suport calitativ, reforme structurale și sustenabilitate financiară”, a transmis Cosmin Marinescu.
Cele trei condiții pentru noul model
Prima condiție indicată este sustenabilitatea finanțelor publice și folosirea responsabilă a fondurilor europene. Marinescu consideră prioritare proiectele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea și ajută firmele să se extindă. Pentru companii, predictibilitatea financiară este importantă pentru planurile de investiții.
A doua condiție privește infrastructura financiară a economiei: capitalizarea companiilor, structura finanțării și disciplina la plată. Potrivit lui Marinescu, România are cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană și un grad ridicat de utilizare a creditului comercial, iar subcapitalizarea afectează reziliența firmelor.
A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la competitivitatea bazată pe calitatea produselor exportate, inovare și tehnologie. Marinescu leagă această schimbare de investiții capabile să ridice valoarea produselor românești în lanțurile internaționale.
Marinescu vede pentru România o alegere între acceptarea unor ritmuri modeste de creștere și reformele dificile necesare pentru dezvoltare sustenabilă. În viziunea sa, revenirea la predictibilitate este esențială pentru ca eforturile de consolidare financiară să poată susține creșterea economică.