Deficitul bugetar al României s-a situat la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, în scădere de la 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025, potrivit datelor din execuția bugetară publicate de Ministerul Finanțelor.
În termeni nominali, deficitul a fost de 41,03 miliarde de lei, cu aproape 28,8 miliarde de lei sub nivelul de 69,80 miliarde de lei raportat pentru semestrul I 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că scăderea deficitului este un semnal relevant în perspectiva evaluărilor agențiilor de rating Fitch și Moody’s, subliniind însă că „nu avem motive de relaxare”.
Ce arată execuția bugetară la 30 iunie 2026
Datele Ministerului Finanțelor indică venituri ale bugetului general consolidat de 342,52 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,46 puncte procentuale.
Cheltuielile totale au însumat 383,55 miliarde de lei, în creștere nominală de 0,8% față de semestrul I 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 19,85% la 18,66% (minus 1,19 puncte procentuale).
Ministerul Finanțelor a indicat că ajustarea s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente, în timp ce investițiile publice și absorbția fondurilor europene au fost menținute.
Venituri în creștere, cu avans puternic la TVA
Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde de lei, în creștere cu 25,1% față de 2025. Încasările brute din TVA au avansat cu 21,6%, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Restituirile de TVA au ajuns la 18 miliarde de lei, față de 16,41 miliarde de lei în semestrul I 2025 (o majorare de 9,7%). Alexandru Nazare a declarat că nivelul rambursărilor reprezintă un sprijin direct pentru mediul de afaceri, prin lichiditatea eliberată către companii.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 miliarde de lei, cu 11,1% peste perioada similară din 2025. În același timp, veniturile din impozitul pe dividende au crescut cu 29,9%, în contextul unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, înaintea modificării regimului de impozitare.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, evoluție asociată extinderii bazei de impozitare reglementate prin Legea nr. 141/2025 și încasărilor aferente Declarației unice.
Veniturile din accize au fost de 23,25 miliarde de lei, în creștere cu 5,9%, susținute în special de avansul cu 13,9% al încasărilor din accizele pentru produsele energetice.
Veniturile nefiscale au scăzut cu 15,9%, la 24,13 miliarde de lei, evoluție explicată parțial prin efectul de bază din 2025, când au existat încasări suplimentare de 1,6 miliarde de lei din recuperarea unor ajutoare de stat.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 30,29 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă din 2025.
Cheltuieli: personal în scădere, dobânzi în creștere
Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde de lei mai puțin decât în primele șase luni din 2025, iar ponderea în PIB a scăzut de la 4,5% la 4%, pe fondul limitării sporurilor și al măsurilor de temperare salarială din perioada 2025-2026.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 49,42 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, în principal ca urmare a plăților mai mari din sistemul de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 29,37 miliarde de lei, cu 4,14 miliarde de lei peste nivelul din semestrul I 2025, reprezentând 1,4% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au însumat 126 miliarde de lei, în scădere cu 0,5%. În această sumă sunt incluse compensări pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al populației, în valoare de 104,30 milioane de lei.
Subvențiile au fost de 6,7 miliarde de lei, fiind menționate plăți pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici, pentru care au fost plătite 190,79 milioane de lei.
Investiții mai mari și o pondere ridicată a fondurilor europene
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 37,17 miliarde de lei, incluzând proiecte din exercițiile financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.
Investițiile publice (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare) au crescut de la 50,44 miliarde de lei în semestrul I 2025 la 59,96 miliarde de lei în semestrul I 2026, un avans de 9,52 miliarde de lei.
Din total, 70,94% reprezintă investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR au fost cu 15,32 miliarde de lei mai mari decât anul trecut, ceea ce reprezintă un avans de 56,32%.
Ministerul Finanțelor a arătat că această creștere a finanțărilor europene a compensat reducerea investițiilor din surse naționale, explicată printr-o bază de raportare ridicată în primele luni din 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, a fost recapitalizată compania Carpatica Feroviar și au existat plăți în domeniul apărării.
Mesajul ministrului Finanțelor și contextul evaluărilor de rating
Alexandru Nazare a declarat că execuția la șase luni este „un puternic semnal de seriozitate” pentru evaluările Fitch și Moody’s și că reducerea deficitului la 2% din PIB arată că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că România își respectă angajamentele.
În același mesaj, ministrul a avertizat că menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea consolidării, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică, subliniind: „România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”.
Consultantul economic Adrian Negrescu a apreciat că cele trei mari agenții de rating (Fitch, Moody’s și S&P) mențin România la ultima treaptă a calificativului recomandat investițiilor (investment grade) și a plasat scăderea deficitului în contextul riscului de retrogradare în categoria speculativă (junk).
Acesta a susținut că o eventuală retrogradare ar însemna costuri de finanțare mai ridicate pentru stat, cu efecte asupra costului datoriei publice și asupra mediului economic.