Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că România are deja acoperită aproape jumătate din finanțarea planificată pentru anul 2026, iar planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%.
Potrivit ministrului, ritmul împrumuturilor este „aliniat cu strategia stabilită de Ministerul Finanțelor” și a permis ca, în prima parte a anului, statul să nu mai fie nevoit să recurgă la prefinanțare, „așa cum s-a procedat în anii anteriori”, într-un context descris drept unul de volatilitate ridicată.
În aceeași declarație, Nazare a legat direct costul și accesul la finanțare de păstrarea calificativului de țară, afirmând că „este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”.
Mesajul vine într-un moment în care Ministerul Finanțelor pregătește întâlniri cu agențiile de rating, care, potrivit ministrului, încep săptămâna viitoare, atât în format fizic, cât și online.
Ce a spus ministrul despre planul de finanțare și ritmul împrumuturilor
Alexandru Nazare a afirmat că România „menține încrederea investitorilor”, iar finanțarea „rămâne în linie dreaptă la mijlocul anului”. În acest cadru, el a indicat că realizarea de 49% a planului de finanțare la jumătatea anului calendaristic reprezintă un ritm compatibil cu strategia ministerului.
Ministrul a explicat că, în anii precedenți, statul atrăgea încă din primele luni sume mai mari decât necesarul imediat, ca măsură de protecție față de posibile perioade dificile pe piețele internaționale. În 2026, a spus el, execuția bugetară și implementarea planului au permis menținerea unui ritm echilibrat.
În detaliu, Nazare a prezentat o împărțire a îndeplinirii planului între piețe: 58% pe piața internă și 35% pe piețele externe, diferență pe care a descris-o drept „firească”, având în vedere că finanțarea internă se face prin licitații lunare, iar cea externă depinde de ferestrele de piață și de calendarul fondurilor europene și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale.
Tot el a subliniat că statul nu se împrumută dintr-o singură sursă, ci combină emisiuni de titluri de stat pe piața internă, obligațiuni pe piețele externe, fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare internaționale, argumentând că diversificarea reduce dependența de o singură piață și permite alegerea condițiilor de finanțare.
Date invocate despre piața internă și execuția bugetară
Ministrul a declarat că Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei de pe piața internă prin emisiuni de titluri de stat și că se respectă media lunară stabilită la începutul anului.
El a precizat că nu este vorba despre o „accelerare a împrumuturilor”, ci despre o revenire la ritmul planificat după o perioadă de volatilitate, când volumele scoase la licitație au fost ajustate pentru evitarea unor costuri mai ridicate.
Nazare a descris și dinamica cererii pentru titlurile de stat: interes ridicat în primele două luni ale anului, reducere în martie și aprilie pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne, apoi revenire a cererii începând din mai, cu licitații care au avut „rezultate solide”.
Un reper numeric oferit de ministru este luna iunie, când cererea investitorilor ar fi depășit cu aproximativ 70% sumele oferite, iar în primele licitații din iulie interesul ar fi rămas ridicat, ca semnal de încredere în capacitatea României de a-și implementa planul fiscal și de finanțare.
În sprijinul ideii de presiune mai redusă asupra necesarului de finanțare, Alexandru Nazare a invocat execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, afirmând că deficitul bugetar s-a redus la 1,75% din PIB, față de 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ar însemna o diminuare de 28,3 miliarde de lei.
De ce pune accent pe rating și ce leagă de fondurile europene
În declarația sa, ministrul a prezentat menținerea ratingului drept o condiție pentru finanțare „în condiții avantajoase” și a anunțat că sunt în pregătire întâlniri cu agențiile, care urmează să înceapă săptămâna viitoare.
Același ministru a legat explicit credibilitatea și consolidarea fiscală de utilizarea fondurilor europene, afirmând că PNRR rămâne „una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue”.
Cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro, a primit aviz favorabil în Comitetul Economic și Financiar al UE, iar plata efectivă urma să fie autorizată după etapa finală de comitologie.
După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea), ceea ce ar însemna o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală, în condițiile unei valori totale a PNRR de 21,41 miliarde euro.
Contextul mai larg invocat în 2026 și o reacție de opinie despre rating
În februarie 2026, într-un interviu radio, Alexandru Nazare a vorbit despre 2025 ca „an de corecție”, menționând nevoia de măsuri pentru reducerea deficitului, salvarea fondurilor europene și păstrarea calificativului de investiții al României. În același dialog, a descris 2026 drept un an în care obiectivul ar fi susținerea creșterii și a investițiilor, printr-un set de măsuri cu o componentă fiscală și una de scheme de sprijin pentru companii.
Tot în 2026, o postare a ministrului pe Facebook a pus accent pe cifrele execuției bugetare pe primele două luni: deficit de 0,7% din PIB (14,23 miliarde lei), comparativ cu 1,58% din PIB în aceeași perioadă din 2025, precum și o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 15,7%, până la 103,73 miliarde lei. Sunt consemnate și alte date, inclusiv încasările nete din TVA, restituirile de TVA și sumele rambursate de Uniunea Europeană.
În registru de opinie, a fost susținută existența unei asimetrii între statele din Europa Centrală și de Est în privința ratingurilor de țară și a fost avansată ideea că România ar fi fost „subevaluată” sau menținută nedrept pe ultima treaptă recomandată investițiilor, în comparație cu alte state. Textul discută, între altele, efectele pe care le atribuie schimbării perspectivei de către Fitch și inventariază factori folosiți în metodologiile agențiilor de rating.
