Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că demiterea Alexandrei Zară din funcția de președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a fost motivată de modul în care aceasta ar fi acționat în legătură cu intervenția DIICOT din 30 iunie 2026, în județul Bihor.
Pîslaru a respins acuzațiile formulate ulterior de Zară privind un posibil abuz și a afirmat că a contactat-o telefonic înainte de emiterea deciziei, pentru a-i comunica măsura și motivele.
Alexandra Zară a declarat, la rândul său, că revocarea a fost determinată de faptul că nu l-a informat pe ministru despre acțiunea DIICOT și că organele de urmărire penală i-ar fi cerut să păstreze confidențialitatea privind intervenția.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre demitere și discuția cu Alexandra Zară
Într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru a afirmat că a sunat-o pe Alexandra Zară înainte de emiterea deciziei de demitere și i-a comunicat personal hotărârea: „Când am demis-o pe doamna Alexandra Zară de la conducerea ANPDPD, am sunat-o în prealabil și i-am comunicat decizia mea”.
Ministrul a precizat că nu avea „nicio obligație legală” să procedeze astfel și a motivat gestul prin „eleganță și diplomație”, adăugând că i-ar fi explicat că „a greșit dezastruos în cadrul intervenției DIICOT” și că urmează să fie demisă.
Pîslaru a susținut că funcția deținută de Alexandra Zară este una politică și a descris schimbarea drept parte a logicii numirilor și demiterilor politice: „Regula este simplă: cine te numește te și demite. Nu e nevoie de nicio justificare pentru demitere, cum nu e nevoie de nicio justificare pentru numire”.
Ministrul a criticat, de asemenea, modul în care Zară ar fi reacționat după revocare, afirmând că aceasta ar fi organizat „imediat o conferință de presă pentru a se auto-intitula victima unui abuz” și că ar fi continuat aparițiile publice în aceeași tonalitate. Pîslaru a făcut referiri la parcursul profesional al Alexandrei Zară și a menționat legături familiale cu un consilier local din partea unui alt partid.
Versiunea Alexandrei Zară despre motivul revocării și confidențialitatea cerută de anchetatori
Alexandra Zară a declarat, într-o conferință de presă, că motivul revocării sale a fost faptul că nu l-a informat pe ministrul interimar al Muncii despre acțiunea DIICOT din 30 iunie 2026 din județul Bihor. Ea a spus că a primit un telefon în ziua revenirii din teritoriu, în care ministrul i-a comunicat că mandatul îi va fi revocat, cu publicare în Monitorul Oficial, și că eliberarea din funcție fusese semnată de prim-ministru.
Potrivit declarațiilor sale, Zară l-a întrebat pe ministru care este motivul revocării, iar acesta i-ar fi indicat lipsa informării prealabile despre acțiunea DIICOT. Ea a explicat că solicitarea de confidențialitate a venit din partea DIICOT - Structura Centrală și a IGPR - Direcția de Investigații Criminale, și că i s-a învederat expres obligația de a păstra confidențialitatea cu privire la informațiile comunicate de anchetatori.
„Dacă l-aș fi informat, aș fi săvârșit o infracțiune, infracțiune prevăzută de Codul penal”, a declarat Alexandra Zară. În aceeași intervenție, ea a mai spus că, după operațiunea din Bihor, a efectuat vizite pentru a se asigura că beneficiarii - persoane adulte cu dizabilități relocate în servicii sociale licențiate - sunt în siguranță, menționând județele Olt, Mehedinți și Gorj între locațiile vizitate.
Intervenția DIICOT din Bihor și reacția parchetului la declarații politice
Pe 30 iunie 2026, polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în aplicare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, într-o cauză ce vizează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Comunicatul Poliției Române a indicat că ancheta vizează o grupare care ar fi exploatat persoane vulnerabile sub paravanul unei asociații, cu un prejudiciu estimat la circa 13.048.000 de lei, iar anchetatorii au relatat despre plasarea unor persoane vulnerabile în mai multe imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.
DIICOT a reacționat public pe 2 iulie 2026, printr-un comunicat în care a condamnat declarațiile cu caracter politic făcute pe seama anchetei privind azilele ilegale din Bihor și a solicitat actorilor politici să se abțină de la intervenții care pot afecta o anchetă în curs, pot exercita presiune asupra instanței sau pot pune în umbră faptele și protecția persoanelor vătămate.
Numirea Anei Rădulescu la conducerea ANPDPD
După demiterea Alexandrei Zară, ministrul Dragoș Pîslaru a propus prim-ministrului Ilie Bolojan numirea Anei Rădulescu la conducerea ANPDPD.
Într-un comunicat al Ministerului Muncii, Pîslaru a justificat propunerea prin experiența profesională a Anei Rădulescu în domeniul asistenței sociale, menționând activitatea academică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și roluri de responsabilitate în organizații internaționale din domeniu.
Ministrul a afirmat, de asemenea, că Ana Rădulescu „nu este și nu a fost niciodată membră a vreunui partid politic” și a spus că, în opinia sa, a fost înlocuită „o domnișoară cu 27 de ani de viață” cu „un profesionist cu peste 30 de ani experiență profesională în domeniu”.
