Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat marți după perchezițiile DIICOT din Bihor, într-un dosar care vizează o rețea suspectată de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. Dragoș Pîslaru a spus că îl știa pe Viorel Pașca încă din 2016 și că a cerut atunci ca acesta să fie sprijinit să intre în legalitate, însă „a refuzat cu obstinație”.
Poliția Română, DIICOT și alte structuri au anunțat o mobilizare amplă pentru identificarea și relocarea persoanelor vulnerabile găsite în locațiile vizate de anchetă, cu triaj medical și asistență de specialitate, inclusiv printr-un spital mobil.
Procurorii DIICOT și Poliția Română formulează acuzații la nivel de suspiciuni; persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre „legalitate” și cum leagă situația de anul 2016
Dragoș Pîslaru a afirmat că, încă din 2016, pe când era ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, a cerut ca „persoana în cauză” să fie sprijinită pentru a intra în legalitate, prin licențiere și funcționare într-un cadru cu standarde și verificări. Dragoș Pîslaru susține că această soluție ar fi fost „refuzată cu obstinație”, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică.
În același mesaj, ministrul interimar a punctat că „nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili”, chiar și în ipoteza unor intenții bune, invocând și limitele de capacitate ale statului.
Dragoș Pîslaru a mai susținut că, după acel moment, situația a rămas „total ambiguă”, iar cadrul legal nu ar fi oferit instrumente eficiente pentru oprirea unei activități desfășurate de o persoană fizică în afara sistemului licențiat de servicii sociale.
Ce au anunțat autoritățile despre percheziții și acuzațiile din dosar
Poliția Română a anunțat că, la 30 iunie, polițiștii Direcției Investigații Criminale, împreună cu procurorii DIICOT – Structura Centrală, au pus în aplicare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, într-o cauză ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Anchetatorii descriu un mecanism în care, „sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție”, o grupare ar fi obținut foloase patrimoniale din exploatarea persoanelor vulnerabile, inclusiv prin donații, sponsorizări și venituri/beneficii ale victimelor (pensii, indemnizații, ajutoare).
Potrivit comunicărilor anchetatorilor, ar fi fost recrutate, primite și adăpostite „sute de persoane” aflate în vulnerabilitate, inclusiv persoane cu dizabilități psihice, iar acestea ar fi fost plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Ancheta mai menționează acuzația că unele persoane decedate ar fi fost înhumate pe un teren din proximitatea unui cimitir greco-catolic, iar ajutorul de înmormântare ar fi fost încasat de grupare.
Comunicatele anchetatorilor indică un prejudiciu de 13.048.821 lei (cu defalcare în lei și mai multe valute), prezentat ca fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului.
Relocarea persoanelor și operațiunea medicală din teren
Dragoș Pîslaru a declarat că persoanele vulnerabile identificate în locațiile vizate au fost transferate către centre autorizate și că există „supraveghere medicală și asistență permanentă”, după efectuarea unui triaj.
Poliția Română a precizat că echipele din teren au beneficiat de sprijinul unor specialiști, inclusiv din Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, institute de medicină legală și structuri ale MAI/ISU, iar pentru asistența medicală a fost constituit un spital mobil încadrat cu personal și echipamente pentru evaluare și îngrijiri de urgență.
La nivelul Ministerului Muncii a fost convocată o celulă de criză pentru gestionarea situației și identificarea soluțiilor de cazare și îngrijire adecvate persoanelor relocate.
Poziția lui Viorel Pașca față de acuzații
Viorel Pașca a negat acuzațiile și a contestat încadrarea, afirmând: „Ei ne consideră grup infracțional organizat. Vedeți, suntem organizați. Că doar în 20 de ani ne-am organizat.” În același context, el a spus că știe despre o plângere făcută anul trecut de ministrul Sănătății și că verificările vizează acte și proveniența persoanelor aflate în grija sa.
Pașca a susținut că oamenii ar proveni din spitale, primării, poliție și alte instituții din țară și că ar fi fost trimiși „de către statul român” la el, pentru îngrijire. Întrebat cum a susținut financiar activitatea, a răspuns: „din donații”.
Contextul invocat în discuție și controalele din anii anteriori
Un control al unei comisii cu reprezentanți ai unor instituții (Prefectură, AJPIS, DSP, Direcția Sanitar-Veterinară și Poliție) nu ar fi identificat nereguli la acel moment, Pașca invocând ulterior concluziile controlului pentru a-și susține poziția.
Poziția fostului ministru al Muncii, Florin Manole, se referă la concluzii ale Corpului de Control și la modul în care ar fi funcționat un „sistem paralel privat”, cu referiri la DGASPC și AJPIS Bihor, precum și la numărul de persoane identificate în locații la nivelul anului 2024.
