Kelemen Hunor a prezentat, după consultările de luni de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, varianta unei succesiuni de guverne, pornind de la un „guvern de armistițiu” pe o perioadă limitată. Consultările convocate de președintele Nicușor Dan s-au încheiat fără un acord asupra unui nume de prim-ministru și fără conturarea unei majorități parlamentare.
Liderul UDMR a descris atmosfera discuțiilor drept una „zen”, fără tensiuni, și a subliniat că diferențele de poziționare între partide au menținut blocajul. El a afirmat că o „majoritate confortabilă” care să reziste până în 2028 este greu de construit în actuala aritmetică parlamentară.
Kelemen Hunor a spus că, în prima parte a întâlnirii, s-au discutat legi și proiecte legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de SAFE, iar apoi discuția a intrat în zona politică, fără a se ajunge la o soluție privind viitorul șef al Guvernului.
Cum a descris Kelemen Hunor consultările și blocajul politic
Kelemen Hunor a afirmat că discuțiile au durat aproximativ două ore și că președintele Nicușor Dan a avut rol de mediator, „cu multă răbdare”, ascultând argumentele fiecărei părți. Liderul UDMR a spus că, deși s-au trecut în revistă „variantele”, nu s-a ajuns la o formulă acceptată de toți.
Explicația oferită de Kelemen Hunor pentru impas pleacă de la incompatibilitățile declarate între partide: PNL și USR au decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, iar PSD, în formularea sa, nu ar vota un guvern din care nu face parte. Din această combinație, el a tras concluzia că discuția se mută spre ideea unor guverne minoritare succesive.
La finalul discuțiilor, liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu au căzut de acord asupra unui nume de premier. Sorin Grindeanu a declarat că „nu s-a discutat de niciun nume de premier” și a menționat că atât propunerea de revenire la coaliție, cât și ideea unui „guvern de armistițiu” au fost puse în discuție, dar că actorii politici au invocat decizii interne.
Scenariul „guvernului de armistițiu” și ideea celor patru guverne succesive
Propunerea centrală prezentată de Kelemen Hunor a fost o abordare etapizată. În prima fază, el a vorbit despre un „guvern de armistițiu”, înțeles ca o suspendare temporară a conflictului politic și a „liniilor roșii”, pentru a permite funcționarea Executivului pe termen scurt.
Kelemen Hunor a formulat aceeași idee în termeni concreți: „un guvern de armistițiu peste vară”, refacerea coaliției până în toamnă și apoi guverne minoritare, succesive, până la alegerile legislative din 2028. El a explicat că deciziile interne ale partidelor nu ar trebui „anulate”, ci „suspendate până la sfârșitul anului”, pentru a crea o majoritate capabilă să adopte legile necesare.
În intervenția sa, Kelemen Hunor a precizat că nu a discutat despre un nume de premier, dar a arătat că un astfel de guvern de armistițiu ar avea nevoie de un prim-ministru capabil să dialogheze cu toate părțile și să mențină un echilibru pe o perioadă de câteva luni, până cel târziu la finalul anului. El a adăugat că propunerea rămâne „în analiză”.
Legea salarizării, majoritatea parlamentară și riscul căderii unui guvern minoritar
Kelemen Hunor a legat discuția despre formula de guvernare de capacitatea Parlamentului de a adopta proiecte sensibile. În special, el a spus că legea salarizării „nu va trece” în forma pe care o cunoaște, dacă nu există o coaliție stabilă.
El a argumentat că asumarea răspunderii pe o astfel de lege ar necesita o majoritate, deoarece un guvern minoritar ar putea fi doborât prin moțiune de cenzură, ceea ce ar duce la căderea guvernului și la blocarea legislației. Un guvern minoritar, a spus el, nu dispune de garanția necesară pentru astfel de reforme.
În paralel, Sorin Grindeanu a afirmat că PSD se consideră în opoziție atât timp cât Ilie Bolojan este premier și a declarat că social-democrații nu vor vota „sub presiune” legile necesare pentru reformele invocate de PNL, inclusiv legea salarizării, despre care a susținut că nu este încă prezentată în transparență publică.
Anticipatele, invocate în discuții și argumentul lui Kelemen Hunor
Alegerile anticipate au fost menționate în discuțiile de la Cotroceni ca o opțiune luată în calcul de mai mulți actori politici. Kelemen Hunor a explicat de ce, în opinia sa, anticipatele nu ar rezolva problema: tot un Parlament fragmentat ar rezulta, fără o majoritate clară.
El a avansat o estimare personală potrivit căreia AUR ar putea ajunge pe primul loc, menționând procente orientative („35%”, „38%”, „40%”), și a afirmat că acest scenariu ar complica formarea unui guvern. În aceeași intervenție, a folosit expresia că anticipatele ar putea însemna „junk pentru România”, prezentând aceasta ca parte a argumentației sale politice.
Contextul consultărilor și cronologia blocajului
Administrația Prezidențială a invitat partidele parlamentare la consultări formale pe 18 mai 2026, în baza art. 103 alin. (1) din Constituție, care reglementează desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru după consultarea forțelor politice din Parlament.
Documentarea cronologică a situației include demisiile miniștrilor PSD din coaliția de guvernare la 23 aprilie 2026, adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026 și funcționarea guvernului în regim interimar de la acea dată.
