Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat luni seară, într-un briefing după ședința de Guvern, că proiectul legii salarizării unitare în sectorul public trebuie construit pe un nivel de finanțare „suportabil” și „predictibil”, pentru a evita repetarea unei situații pe care a asociat-o cu adoptarea anterioară a unei legi a pensiilor, calificată drept nesustenabilă.
Nazare a plasat discuția în contextul țintelor de consolidare fiscal-bugetară și al constrângerilor pentru anul 2027, menționând explicit impactul reducerii sprijinului sub forma granturilor din PNRR asupra volumului de finanțare disponibil.
Întrebat cât își permite România să majoreze anul viitor salariile din sectorul public, ministrul a răspuns că nivelul de finanțare este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 și că este în curs dialogul cu ministerul de resort pentru stabilirea unui cuantum „suportabil” și „predictibil”.
Tot luni, Nazare a confirmat că legea salarizării ar putea genera costuri suplimentare estimate între 5 și 10 miliarde de lei în 2027, evitând însă să ofere o sumă finală.
Ce a spus Alexandru Nazare despre riscul unei legi fără acoperire
Alexandru Nazare a afirmat că, în privința legii salarizării, autoritățile „nu ar trebui să repete lecția pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor”, pe care a descris-o ca fiind „nesustenabilă”, cu creșteri care „nu puteau fi suportate de bugetul de stat”.
Ministrul a legat acea experiență de o creștere a deficitului, despre care a spus că a contribuit la „situația de anul trecut”.
În aceeași logică, el a subliniat că volumul de finanțare care poate fi suportat pentru anul viitor este inclus în strategia fiscal-bugetară aferentă anului 2027 și că sunt în curs discuții pentru a stabili „până unde” se poate merge cu un nivel suportabil și predictibil.
Nazare a menționat, de asemenea, componenta de credibilitate externă, arătând că se urmărește un cuantum care „să nu transmită semnal greșit finanțatorilor” în privința procesului de consolidare fiscal-bugetară.
Cifrele avansate pentru 2027 și reperele din strategia fiscal-bugetară
Întrebat explicit dacă varianta discutată este „între 5 și 10 miliarde”, ministrul a răspuns că nu dorește să ofere o sumă finală, dar a admis: „e undeva acolo”, precizând că discuțiile sunt aproape finalizate pentru stabilirea unui cuantum predictibil.
Tot în această discuție, Nazare a indicat anul 2027 ca reper dificil, motivând că în acel an nu vor mai exista granturile din PNRR și „volumul de finanțare pe fonduri europene nu va mai fi același”.
Ministerul Finanțelor a prezentat, în pachetul de documente aferent proiectului de buget pentru 2026, ținte și proiecții care includ un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB în 2026 și proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027, alături de estimări pentru Produsul Intern Brut și nivelurile agregate ale veniturilor și cheltuielilor.
Același set de documente conține o declarație atribuită ministrului, în care bugetul pentru 2026 este descris drept unul orientat spre „responsabilitate” și „dezvoltare”, cu obiectivul ajustării graduale a deficitului.
Calendarul politic invocat și miza PNRR pentru legea salarizării
Premierul Ilie Bolojan a afirmat anterior că România s-a angajat, pentru accesarea fondurilor din PNRR, să adopte o lege a salarizării unitare până în vara acestui an, iar aprobarea în Parlament a fost legată de accesarea a peste 700 de milioane de euro.
În explicațiile sale, premierul a afirmat că, în timp, aplicarea unor sporuri și reîncadrări a crescut anumite câștiguri în administrație, și a susținut că „per total” aplicarea noii legi „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, luând în calcul veniturile compuse din salarii și sporuri.
Bolojan a indicat, de asemenea, un reper agregat pentru anul în curs, afirmând că cheltuielile de personal pentru angajații din sectorul public sunt de aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a puțin peste 8% din PIB, și a menționat angajamentul de a nu depăși acest procent.
În acest context, avertismentul ministrului Finanțelor privind sursele de finanțare și evitarea unor creșteri nesustenabile înscrie discuția despre legea salarizării în zona constrângerilor bugetare pentru 2027 și a obiectivelor de reducere a deficitului spre 5,1%.
Presiunea finanțării datoriei și argumentul consolidării fiscale
Strategia de administrare a datoriei publice, adoptată în Guvern, estimează nevoi brute de finanțare de 288 miliarde de lei în 2026 (un nivel descris drept record) și 244 miliarde de lei în 2027, pe fondul deficitului și al serviciului datoriei publice.
Documentul arată că necesarul ridicat de finanțare reduce flexibilitatea și afectează capacitatea de reducere a costurilor de finanțare, iar „ajustarea fiscală” este descrisă ca fiind „absolut necesară”.
Strategia mai notează că randamentele ridicate fac inoportună refinanțarea pe termen lung în anumite condiții și leagă îmbunătățirea costurilor de finanțare de materializarea consolidării bugetare.
