Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri că „banii pentru pensionari există” și a susținut că România are nevoie de un buget adoptat cât mai repede, după discuții suplimentare în Coaliție și după găsirea unui compromis politic.
Declarațiile au venit după suspendarea ședinței comisiilor reunite de buget-finanțe, în contextul negocierilor din Coaliție privind sprijinul pentru categoriile vulnerabile și arhitectura finală a bugetului pe 2026.
Nazare a afirmat că soluția bugetară trebuie să fie „bine gândită”, nu făcută „la repezeală”, și a avertizat că nu pot fi lansate promisiuni care nu pot fi respectate.
Ce a spus ministrul despre banii pentru pensionari
Alexandru Nazare a insistat că nu este corect să se afirme că nu există bani pentru sprijinul destinat pensionarilor vulnerabili și a menționat explicit alocarea de 1,7 miliarde lei prevăzută în proiectul de buget pentru pachetul de solidaritate. „Banii sunt acolo, poate nu în cuantumul în care ne-am fi dorit”, a spus ministrul.
În același context, el a arătat că s-au făcut eforturi pentru a finanța programe pentru copii prin proiecte și fonduri europene, descriind această soluție ca mai elaborată, dar fezabilă, cu scopul de a proteja cadrul fiscal european și de a evita decizii luate în grabă.
Ministrul a explicat că, peste limitele inițiale, au fost virate sume suplimentare către mai multe domenii: aproape 5 miliarde lei la transport, 3 miliarde lei la dezvoltare și 600 milioane lei la agricultură. Totodată, a menționat alocarea de 1,7 miliarde lei pentru o plată unică la pensii, subliniind necesitatea de a nu risca stabilitatea bugetară.
Compromisul din Coaliție și presiunea adoptării rapide
Nazare a spus că discută constant cu liderii Coaliției și că este necesară o soluție de compromis, fără a garanta că aceasta va fi găsită, și că adoptarea bugetului trebuie accelerată, dar pe baze sustenabile.
În fața comisiilor reunite de buget-finanțe, ministrul a argumentat că este „datoria” tuturor să evite scenariul în care bugetul statului nu este aprobat, avertizând că o asemenea situație ar putea avea efecte negative asupra percepției piețelor și asupra României.
El a descris construcția bugetară drept una „cu foarte multe presiuni”, invocând necesitatea reducerii deficitului și scopul de consolidare fiscală, și a avertizat asupra folosirii unor surse incerte de finanțare doar pentru a acoperi majorări pe anumite capitole, amintind greșelile din trecut.
Contextul bugetului pe 2026 și cifrele publicate
Pe 10 martie, Ministerul Finanțelor a publicat pachetul de documente pentru proiectul bugetului general consolidat pe 2026, care include proiectul legii bugetului de stat, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale, plafoanele indicatorilor fiscal-bugetari și strategia fiscal-bugetară pentru 2026-2028.
Documentele conțin principalele repere: deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB (127,7 miliarde lei) și un produs intern brut estimat la 2.045 miliarde lei în 2026. Veniturile totale sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei, iar cheltuielile totale la circa 864,3 miliarde lei, inclusiv investiții publice la un nivel record, de peste 160 miliarde lei, cu accent pe fonduri europene.
În zona socială, proiectul prevede 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar („pachetul de solidaritate”), 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” și 15,48 miliarde lei pentru servicii sociale pentru copii și persoane cu dizabilități. De asemenea, sunt prevăzute alocări pentru compensarea costurilor la energie: 1,75 miliarde lei la Ministerul Muncii și 2 miliarde lei la Ministerul Energiei, în cazul în care mecanismele existente nu vor acoperi cererile de decontare.
Reacții politice și avertismente economice
PSD a acuzat că premierul Ilie Bolojan ar fi provocat un blocaj în Coaliție în negocierile privind bugetul, invocând divergențe legate de subfinanțarea pachetului de solidaritate, a investițiilor și a alocărilor pentru autoritățile locale.
Social-democrații au solicitat includerea într-un pachet de solidaritate a unor plăți în două tranșe pentru aproximativ 2,8 milioane de beneficiari, cu cuantumuri diferențiate pe puncte de venit (1.000 lei, 800 lei și 600 lei în funcție de praguri de venit), și au condiționat votul pe buget de includerea acestor măsuri.
Pe fundalul negocierilor, Consiliul Fiscal a avizat construcția bugetară pentru 2026, dar a avertizat că echilibrul este fragil și depinde de factori de risc, între care costurile de finanțare, gradul de colectare a veniturilor și absorbția fondurilor europene. Instituția a apreciat că bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash în jur de 6,25% din PIB, însă traiectoria rămâne vulnerabilă la șocuri externe și la derapaje interne.
