România poate coborî deficitul bugetar la cel mult 6% din PIB în 2026, pe fondul măsurilor deja aprobate și al controlului cheltuielilor, spune Nicolaie Alexandru‑Chidesciuc, managing director la JP Morgan. Economistul a arătat că ținta poate fi atinsă dacă nu apar derapaje în construcția bugetului pentru 2026.
Pentru 2027, el a caracterizat perspectiva drept „mult mai incertă”, în condițiile în care, deocamdată, nu există măsuri fiscale concrete pentru anul următor.
JP Morgan: de ce 6% din PIB în 2026 pare „realist”
Nicolaie Alexandru‑Chidesciuc a spus că performanța fiscală din 2025 — când deficitul a fost mai mic decât estimările inițiale — nu a fost o surpriză și că există măsuri fiscale aprobate care, dacă sunt aplicate integral, ar trebui să facă fezabilă o țintă de deficit de 6% din PIB pentru 2026.
El a subliniat că rezultatul final depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru 2026 și de credibilitatea României pe piețele financiare, inclusiv prin efectul asupra costului de finanțare.
2027: țintă sub 5% și miza colectării, dar fără măsuri „concrete”
Pentru 2027, Alexandru‑Chidesciuc a spus că proiecția devine mai greu de susținut în absența unor politici clare. El a descris o prognoză de deficit „sub 5%” drept optimistă, dar a avertizat că nu există, deocamdată, nimic definit pentru acel an.
Pe partea de venituri, miza ar fi îmbunătățirea colectării — o problemă cronică, în opinia sa, în ultimii aproximativ 20 de ani. În același timp, el a apreciat că vede „un efort mult mai mare” al Guvernului actual în direcția îmbunătățirii conformării fiscale, iar decalajele dintre cât ar trebui încasat și cât se încasează efectiv s-au adâncit.
Cheltuieli, TVA și ce a contat în ajustarea din 2025
În opinia sa, controlul cheltuielilor ar urma să continue și în 2027. Totuși, după doi ani în care salariile și pensiile bugetarilor au fost înghețate (2025 și 2026), nu este rezonabil să se plece de la ipoteza că înghețarea va continua și în 2027; în schimb, ar putea exista creșteri „sub PIB nominal”, ceea ce, în viziunea economistului, ar susține în continuare disciplina cheltuielilor.
Alexandru‑Chidesciuc a explicat că ajustarea din 2025 — când deficitul a surprins în jos față de așteptări — s‑a bazat pe două elemente principale: limitarea strictă a cheltuielilor și evoluția veniturilor din TVA. Analiza sa indică faptul că, pe partea de venituri, majorarea TVA a fost factorul cel mai evident care explică supra‑performanța în 2025.
Date oficiale pe 2025: deficit cash 7,65% și venituri în creștere
Ministerul Finanțelor a anunțat că execuția bugetului general consolidat pe 2025 s‑a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere față de 2024 (8,67% din PIB).
Potrivit comunicatului ministerului, veniturile bugetului general consolidat au însumat 662,70 miliarde lei în 2025 (în creștere cu 15,3% față de 2024), iar cheltuielile au fost de 808,73 miliarde lei. Ministerul menționează încasări nete din TVA de 133,90 miliarde lei (+10,7%), cu o accelerare în semestrul al doilea pusă pe seama digitalizării (e‑Factura) și a modificărilor cotelor de TVA.
