Ministerul Finanțelor spune că suma fixă de 25 de lei aplicată coletelor din afara Uniunii Europene nu este o taxă vamală, ci „o obligație fiscală internă”. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025 și se aplică, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru coletele cu valoare sub 150 de euro trimise către persoane fizice din România. Precizările vin după discuțiile din spațiul public despre posibile pierderi fiscale și despre redirecționarea fluxurilor logistice prin alte state membre, idei pe care ministerul le respinge ca nefondate, în lipsa unor date fiscale consolidate.
Instituția arată că primul termen de declarare și plată este până la 25 februarie 2026, pentru operațiunile aferente lunii ianuarie 2026. Din acest motiv, la acest moment, „datele fiscale nu sunt încă disponibile”, iar orice concluzii despre neîncasări trebuie tratate cu responsabilitate până la apariția unor surse statistice verificabile.
De ce spune Ministerul Finanțelor că nu e taxă vamală
Potrivit Ministerului Finanțelor, legislația UE privind piața unică și politica comercială comună nu permite unui stat membru să impună unilateral taxe vamale, fără un acord comun la nivel european. În această logică, instituția încadrează suma de 25 de lei ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul național și „în conformitate cu legislația europeană și cu normele privind procedurile de import”.
Ministerul indică drept motivație nevoia de tratament fiscal „echitabil” între operatorii din UE și cei din afara spațiului comunitar, reducerea riscurilor de subevaluare și evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier și consolidarea capacității statului de a gestiona fluxurile de bunuri extracomunitare.
Ce colete sunt vizate și legătura cu TVA
Conform explicațiilor transmise public, măsura vizează coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 de euro, vândute și transportate către clienți persoane fizice din România. Ministerul Finanțelor arată că, în aceste situații, TVA este datorată în România, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar.
Instituția descrie și scenariile de livrare în cazul vânzărilor la distanță: dacă bunurile sunt importate într-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea/transportul către client, locul livrării este considerat a fi acolo unde se află bunurile la finalul transportului (România). Dacă importul are loc direct în statul în care se încheie transportul către client, locul livrării este acel stat, cu condiția declarării TVA prin regimul special pentru vânzările la distanță de bunuri importate; în caz contrar, importul este supus TVA în România.
Cine are obligația de plată și cum sunt raportate coletele
Potrivit Ministerului Finanțelor, obligația plății revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, iar coletele sunt identificate și raportate de prestatorii de servicii poștale și de curierat autorizați. În materialele publice citate, ministerul precizează că măsura se aplică „indirect” prin curieri, vânzători și platforme de comerț online.
Ministerul contestă ideea că taxa a „mutat” fluxurile logistice
Ministerul Finanțelor afirmă că, după anunțarea taxei în august 2025, numărul coletelor extracomunitare intrate în România a crescut semnificativ: în august 2025 au fost 676.551 colete, în septembrie 2025 — 1.294.723, în octombrie 2025 — 1.924.223, atingând un vârf de 3.388.826 în noiembrie 2025.
Pentru ianuarie 2026, ministerul indică un volum de 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât cele 47.513 colete raportate pentru ianuarie 2025 și „similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025”. În acest context, instituția susține că afirmațiile care duc la concluzia relocării zborurilor cargo și a pierderilor fiscale sunt „false”.
În același timp, ministerul subliniază că piața logistică internațională este „dinamică”, iar operatorii pot ajusta rutele și procedurile din mai mulți factori comerciali, operaționali sau de reglementare, nu doar din cauza unei singure măsuri fiscale.
