Taxa de 25 de lei pentru coletele non-UE: ce arată datele Ministerului Finanțelor despre fluxurile din ianuarie

Distribuie

Ministerul Finanțelor respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora, după introducerea taxei logistice de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro, zborurile cargo s-ar fi „relocat” din România către alte aeroporturi din Uniunea Europeană și ar fi apărut pierderi fiscale. Instituția afirmă că aceste afirmații sunt false și le cataloghează drept „fake news”, potrivit comunicatului remis marți.

Conform datelor prezentate de minister, în ianuarie 2026 au intrat în România 713.083 de colete extracomunitare — un volum mai mare decât în ianuarie 2025, dar mult sub nivelul din noiembrie 2025. Ministerul mai precizează că nu există încă date fiscale consolidate privind încasările aferente taxei, deoarece primul termen de declarare și plată este în februarie 2026 (pentru luna ianuarie 2026).

Ce spune Ministerul Finanțelor despre taxă și despre TVA

Ministerul arată că taxa fixă de 25 de lei se aplică coletelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro și a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025, având ca scop atât o dimensiune fiscală, cât și una de reglementare a fluxurilor de comerț electronic, într-un context în care volumele acestor importuri au crescut semnificativ în ultimii ani, potrivit comunicatului instituției.

Instituția mai precizează că, pentru coletele de valoare mică vândute și transportate din afara UE către persoane fizice din România, TVA se datorează în România — indiferent prin ce stat membru intră bunurile în spațiul comunitar. Ministerul explică regulile privind locul livrării la vânzările la distanță și când se aplică regimul special de declarare a TVA la import.

Potrivit ministerului, obligația de plată poate reveni furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță; de asemenea, coletele sunt identificate și raportate de prestatorii de servicii poștale și de curierii autorizați, în baza procedurilor operaționale existente.

De ce spune ministerul că „relocarea” nu poate fi pusă doar pe seama taxei

Ministerul Finanțelor susține că redirecționarea coletelor prin alte state membre nu poate fi atribuită „exclusiv” unui singur element fiscal, deoarece piața logistică internațională este dinamică: operatorii și platformele își pot adapta rutele și procedurile în funcție de factori comerciali, operaționali sau de reglementare. Astfel, argumentează instituția, o eventuală schimbare a rutelor trebuie analizată într-un context mai larg, nu doar prin prisma unei singure măsuri fiscale.

Instituția mai subliniază că taxa logistică de 25 de lei se aplică pe teritoriul național și este încadrată ca obligație fiscală internă, în conformitate cu legislația europeană și cu normele privind procedurile de import. Măsura urmărește, explică ministerul, asigurarea unui tratament fiscal echitabil între operatorii din UE și cei din afara blocului comunitar și reducerea riscurilor de subevaluare sau evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier.

Datele invocate de minister: vârf în noiembrie, nivel apropiat de august în ianuarie

Ministerul Finanțelor arată că, după luna august 2025 — când prevederea a fost anunțată public — numărul de colete extracomunitare intrate în România a crescut: 676.551 în august, 1.294.723 în septembrie, 1.924.223 în octombrie și un vârf de 3.388.826 în noiembrie 2025. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 713.083 de colete, un volum de aproximativ 15 ori mai mare decât cel din ianuarie 2025 (47.513) și, notează ministerul, similar cu nivelul din august 2025.

Pe această bază, instituția afirmă că „toate afirmațiile publice” care susțin că taxa ar fi determinat relocarea zborurilor cargo și pierderi fiscale pentru România nu sunt susținute de datele prezentate și, prin urmare, sunt neîntemeiate, conform comunicatului oficial.

Reacția ARMO: sub 10% dintre colete aterizează direct în România, restul vin prin huburi regionale

Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) afirmă, într-un comunicat de presă, că în 2025 aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dar sub 10% din aceste colete au aterizat direct pe teritoriul național; restul au intrat prin huburi regionale din alte țări europene, „conform practicilor logistice obișnuite”. ARMO avertizează că limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează realitatea.

ARMO mai susține că ipotezele despre o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile și că estimările privind pierderi „în sute de milioane de euro” se bazează pe ipoteze eronate, fără metodologii verificabile. Asociația atrage atenția, totodată, asupra unei confuzii frecvente între procedura H7 (colete cu valoare redusă) și importurile comerciale obișnuite (procedura H1), subliniind că taxa logistică se aplică doar coletelor mici.

La nivel european, Ministerul Finanțelor și observatori din piață notează că, în urma unei decizii a Consiliului Uniunii Europene, va intra în vigoare, începând cu 1 iulie 2026, o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 euro – o măsură temporară convenită la nivelul Consiliului pentru a corecta anumite lacune din regimul aplicat până acum.