Sectorul serviciilor IT din România nu se aşteaptă la un „cataclism” după încheierea negocierilor pentru acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi India, dar avertizează că problemele interne — în special taxele şi costurile cu forţa de muncă — pot cântări mai mult decât efectele imediate ale tratatului. Negocierile s-au încheiat pe 27 ianuarie 2026, iar la nivel european documentul este prezentat ca un acord major, cu efecte semnificative asupra comerţului şi accesului pe piaţa serviciilor. Din perspectiva industriei locale, miza imediată nu este doar ce se schimbă în relaţia UE–India, ci cât de repede poate deveni România mai puţin atractivă în competiţia regională pentru proiecte şi investiţii.
Ce prevede acordul UE–India și ce urmează procedural
Uniunea Europeană şi India au anunţat încheierea negocierilor pentru un acord de liber schimb descris de oficialii europeni drept „istoric”. Cele două părţi desfăşoară schimburi de bunuri şi servicii de peste 180 de miliarde de euro anual, iar pactul prevede reducerea sau eliminarea tarifelor pentru o mare parte din exporturile UE către India — acoperirea liberalizării fiind estimată la aproximativ 96,6% din exporturile UE către India, iar reducerea totală a tarifelor pentru companiile europene ar urma să aducă economii de ordinea a circa 4 miliarde de euro pe an.
Pe partea de servicii, textul extinde oportunităţile pentru furnizorii europeni şi include dispoziţii considerate ambiţioase în raport cu practica anterioară a Indiei: prevederi care oferă claritate şi predictibilitate pentru prestatori, o serie de angajamente privind servicii financiare şi maritime, capitole dedicate comerţului digital şi protecţiei proprietăţii intelectuale, precum şi norme referitoare la mobilitatea anumitor profesionişti. Documentul include, de asemenea, mecanisme de cooperare în domenii precum digital trade şi protecţia codului sursă software, care pot fi relevante pentru furnizorii IT.
Textul nu intră imediat în vigoare. Urmează o revizie juridică şi traducerea oficială a acordului, apoi un parcurs de aprobare pe partea UE care include adoptarea politică şi procedurile interne ale instituţiilor europene (etape care prevăd implicarea Consiliului UE şi consimţământul Parlamentului European, acolo unde este cazul). În paralel, acordul va trebui adoptat sau ratificat şi în conformitate cu procedurile interne ale Indiei, înainte ca dispoziţiile să poată fi aplicate pe deplin.
Mesajul din industrie: „nu văd un cataclism”, dar presiunea pe costuri rămâne
Reprezentanţii industriei serviciilor IT din România spun că, pe baza informaţiilor publice disponibile despre conţinutul acordului, tratatul nu schimbă în mod direct regimul fiscal aplicabil serviciilor IT furnizate din UE. În acelaşi timp, ei subliniază că India rămâne o alternativă foarte competitivă din punctul de vedere al costurilor pentru anumite tipuri de servicii externalizate, ceea ce menţine presiunea competitivă pentru centrele din Europa Centrală şi de Est.
Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL), punctează avantajele de productivitate ale Europei, dar avertizează că o comparaţie simplă bazată doar pe costul pe oră nu reflectă integral decizia companiilor. El sintetizează poziţia astfel: „pe baza datelor actuale, nu văd un cataclism prefigurându‑se la orizont după ratificarea acordului”, dar atrage atenţia că, în acelaşi timp, presiunea pe costuri rămâne un factor important în alegerea destinaţiei de livrare a serviciilor.
Cât de mare e sectorul și de ce contează pentru investiții
Potrivit datelor centrale ale industriei pentru 2025, industria serviciilor pentru afaceri din România (outsourcing, shared services, BPO) angajează în prezent circa 280.000 de persoane; în 2025 numărul salariaţilor din acest sector a înregistrat o creştere de aproximativ 5% faţă de anul precedent. În acelaşi an, creşterea medie a salariilor în industrie a fost de circa 5,8% — evoluţii care amplifică atenţia investitorilor asupra costurilor totale de operare şi asupra sustenabilităţii modelelor de business locale.
Dimensiunea şi specializarea forţei de muncă fac din România o destinaţie importantă pentru centrele de servicii regionale, însă competiţia pentru proiecte cu alte hub‑uri din Asia şi Europa de Est rămâne intensă, iar deciziile investiţionale sunt influenţate de dinamica costurilor, de impozitare şi de mediul legislativ.
