România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere economică, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În acest context, jurnalistul Lucian Mîndruță a reacționat public la modul în care sunt împărțite eforturile de ajustare, susținând că majorarea taxelor a redus puterea de cumpărare și că măsurile ar trebui să fie „egale” pentru sectorul public și cel privat.
Potrivit INS, PIB‑ul din trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% față de trimestrul III 2025, după ce în trimestrul III economia scăzuse deja cu 0,2% față de trimestrul II. Odată cu publicarea acestor date, discuția a depășit zona strict statistică și a intrat în registrul deciziilor cu impact direct: ce urmează pentru venituri, taxe și cheltuielile statului.
Ce arată datele INS și de ce vorbim despre „recesiune tehnică”
Conform INS, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, PIB‑ul a scăzut cu 1,9% (serie ajustată sezonier). Tot INS a raportat că în trimestrul III 2025 PIB‑ul a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul II 2025 (ajustat sezonier). Această evoluție înseamnă două trimestre consecutive de contracție în dinamica ajustată sezonier.
Recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB‑ului real ajustat sezonier timp de două trimestre consecutive, față de perioadele imediat anterioare. Pe serie brută, datele indică pentru trimestrul IV 2025 o creștere de 0,1% față de trimestrul IV 2024, iar pe întreg anul 2025 o creștere economică de 0,6% comparativ cu 2024. Termenul este folosit pentru a urmări ciclul economic și pentru a fundamenta decizii de politică fiscală şi monetară.
Reacția lui Lucian Mîndruță: „E prea mult. E prea grețos”
Lucian Mîndruță a scris că recesiunea tehnică este „exact la ce te‑ai aștepta” atunci când se aplică reducerea „consumului pe datorie”, descriind o parte din creșterea anterioară ca fiind susținută de „salarii din pix” și de bani obținuți din datorii externe folosiți pentru a cumpăra mărfuri „multe, din import”.
El afirmă că majorarea taxelor decisă de premierul Ilie Bolojan a redus puterea de cumpărare și susține că aceasta era „artificială oricum”. În același mesaj, jurnalistul cere măsuri de reducere în sectorul public – inclusiv diminuarea personalului bugetar, tăierea sporurilor și eliminarea privilegiilor – argumentând că în privat au existat oameni care ar fi câștigat „cu până la 20% mai puțin” decât în anul precedent, pe fondul creșterii taxelor, în timp ce „la stat nu s‑a întâmplat asta”.
În finalul pasajului citat de presa centrală, Mîndruță acuză că „CCR și Sistemul” ar confunda statul cu „ștatul de plată” și încheie: „E prea mult. E prea grețos. Și e prea antinațional.”
Poziția premierului Ilie Bolojan: „cost anticipat și inevitabil” al tranziției
Premierul Ilie Bolojan a susținut, într‑o postare pe Facebook, că recesiunea tehnică „face parte din costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model bazat pe deficit și consum la unul bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. El a subliniat că România nu traversează o criză, ci o „perioadă de corecție economică”.
Bolojan a indicat că, în 2025, creșterea economică a fost de 0,6% și a argumentat că schimbarea modelului economic s‑a făcut rapid, „în numai 6 luni”. În același mesaj, premierul a descris anul 2024 ca fiind „atipic”, cu deficit bugetar „de aproape 8–9% din PIB” și deficit extern de „8,2% din PIB”, dar cu o creștere economică reală „sub 1%”.
Te-ar putea interesa si...
JP Morgan despre deficitul României: pragul de 6% din PIB în 2026 și ce lipsește pentru 2027 
OCDE a dat României avizul formal pe fiscalitate: ce schimbă pentru parcursul de aderare Ce prognoze și semnale apar pentru 2026
În planul perspectivelor în noiembrie 2025, Comisia Europeană estima o creștere economică de 0,7% pentru România în 2025 și de 1,1% în 2026, în condițiile în care consolidarea fiscală temperează consumul, iar acesta este afectat suplimentar de un val de inflație. Prognozele CE din toamnă au fost revizuite în sens descendent comparativ cu estimările anterioare.
Publicațiile economice citează, de asemenea, minuta BNR din ședința Consiliului de administrație din 19 ianuarie, potrivit căreia banca centrală anticipează pentru trimestrul I 2026 o stagnare a activității economice, pe fondul măsurilor fiscale deja adoptate și al inflației ridicate (menționată la 9,7% în 2025). Minuta semnalează că efectele ajustărilor fiscale și presiunile inflaționiste vor tempera cererea pe termen scurt.
