Directorii financiari (CFO) din România se aşteaptă, aproape unanim, la o înăsprire a fiscalităţii în 2026, potrivit unui sondaj EY România realizat în ianuarie 2026. Concluzia centrală: 91% dintre respondenţi anticipează creşteri de taxe în 2026. Pentru companii, această aşteptare se vede deja în planificarea bugetară mai dificilă, revizuiri ale previziunilor de cash‑flow, costuri mai mari de conformare şi amânarea unor decizii importante de investiţii, pe fondul incertitudinii privind impactul financiar pe termen mediu şi lung.
Dincolo de nivelul nominal al taxelor, ceea ce apasă cel mai mult este lipsa de predictibilitate şi complexitatea conformării, alături de o percepţie a administrării fiscale ca fiind ineficientă. Respondenţii spun că presiunea nu vine, în primul rând, din controale izolate, ci din acumularea obligaţiilor de raportare şi din schimbările legislative greu de anticipat, ceea ce măreşte costurile operaţionale şi riscul de erori fiscale. Aceste aspecte influenţează planificarea pe trimestre şi pe an, dar şi negocierea contractelor pe termen lung.
De ce văd companiile taxe mai mari: reformă fiscală, inflaţie, presiune bugetară
Potrivit studiului, 85% dintre respondenţi indică reforma fiscală drept principala cauză a creşterilor de taxe aşteptate în 2026, urmată de efectele inflaţiei (32%) şi, la distanţă, de creşterea activităţii companiilor (22%). În percepţia directorilor financiari, multe modificări fiscale par măsuri reactive, menite să răspundă presiunii bugetare pe termen scurt, mai degrabă decât elemente ale unei strategii fiscale coerente pe termen lung. Această percepţie afectează încrederea în stabilitatea cadrului fiscal şi în predictibilitatea politicilor publice.
În acelaşi timp, aproape un sfert dintre directorii financiari consideră că o parte dintre aceste majorări ar fi putut fi evitate. Răspunsul indică nemulţumiri legate de felul în care politicile fiscale sunt concepute şi implementate şi sugerează, în opinia lor, că există spaţiu de optimizare a colectării înainte de a se ajunge la creşteri de impozite sau taxe.
„Problema numărul unu” rămâne predictibilitatea, nu cuantumul taxelor
În răspunsurile centralizate de EY apare constant ideea că mediul de afaceri resimte, mai ales, lipsa de predictibilitate, complexitatea conformării şi administrarea fiscală percepută drept ineficientă. Alex Milcev, partener şi lider al Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică EY România, spune că predictibilitatea „primează”, iar lipsa acesteia este invocată de majoritatea covârşitoare a responsabililor financiari.
Reprezentantul EY subliniază că nu cuantumul sau numărul taxelor sunt, pentru companii, problema principală, ci măsurile care oferă siguranţa că firmele îşi pot susţine afacerile pe termen lung. În această logică, predictibilitatea şi transparenţa ar trebui să stea la baza unui parteneriat funcţional între stat şi contribuabil, reducând costurile ascunse ale conformării şi sprijinind decizii investiţionale mai ferme.
Ce alternative văd CFO la majorarea taxelor: colectare mai bună și digitalizare
O temă recurentă în sondaj este percepţia că statul nu valorifică suficient potenţialul de colectare existent. 84% dintre respondenţi indică îmbunătăţirea colectării şi combaterea evaziunii ca principale alternative la majorarea taxelor. Totodată, 52% consideră că creşterea conformării voluntare prin educaţie fiscală poate contribui semnificativ, iar 51% văd în utilizarea platformelor automatizate de raportare o soluţie utilă pentru simplificarea declarării şi creşterea transparenţei. Per ansamblu, răspunsurile arată o preferinţă pentru măsuri care cresc eficienţa administrativă înainte de a se recurge la măsuri fiscale noi sau mai apăsătoare.
În ceea ce priveşte modernizarea administraţiei fiscale, o majoritate covârşitoare – 91% – apreciază că digitalizarea ANAF este esenţială, iar 80% cer o utilizare mai eficientă a datelor deja colectate. Totodată, 75% solicită mai multă transparenţă în selecţia contribuabililor pentru control, pentru a limita arbitrarul şi interpretările neunitare ale legislaţiei. Răspunsurile sugerează că digitalizarea şi folosirea mai inteligentă a datelor pot reduce atât pierderile la buget, cât şi povara administrativă pentru companii.
Presiunea de conformare: raportări digitale, verificări interne și efectul real al controalelor
Pe partea de raportare digitală, sondajul arată că aproape jumătate dintre respondenţi (40%) spun că nu fac verificări interne ale datelor raportate în SAF‑T, iar în cazul Decontului de TVA precompletat o treime declară că nu realizează nicio verificare. Pentru directorii financiari, aceste rezultate se leagă de nevoia de automatizare şi de expertiză fiscală, în contextul în care volumul şi complexitatea rapoartelor cresc permanent, iar erorile pot atrage sancţiuni sau corecţii retroactive costisitoare.
În privinţa controalelor inopinate — deşi acestea au avut vizibilitate publică — impactul raportat în eşantion este limitat: 14% dintre respondenţi spun că au fost vizaţi direct, iar un procent şi mai mic a ajuns efectiv în inspecţie fiscală. Concluzia sondajului este că presiunea resimţită de companii vine mai degrabă din cumulul obligaţiilor de raportare şi din incertitudinea legislativă decât din numărul de controale efectuate la nivel declarativ.
Studiul EY România a fost realizat în ianuarie 2026. Conform datelor puse la dispoziţie, 55% dintre respondenţi provin din companii cu cifră de afaceri de peste 30 milioane de euro, iar 57% lucrează în companii cu peste 100 de angajaţi, ceea ce indică o preponderenţă a răspunsurilor dinspre companii medii şi mari, cu expunere relevantă la riscurile de conformare fiscală.
