Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research, a reluat marți ideea că alegerile parlamentare anticipate pot fi privite ca o posibilă ieșire din criza politică, dar fără garanția unei deblocări, pe fondul unei fragmentări parlamentare care, în opinia sa, s-ar păstra.
El a plecat de la datele din luna mai, când 41% dintre români considerau anticipatele „soluția” pentru depășirea crizei politice, adăugând că, după două luni de blocaje, percepțiile s-ar fi modificat.
Ștefureac a făcut o proiecție privind cum ar arăta legislativul dacă alegerile s-ar ține „duminica viitoare”, indicând o posibilă dublare a scorului AUR, o creștere a PNL, stagnare pentru PSD, USR și UDMR și ieșirea din Parlament a SOS și POT.
Ce a spus Remus Ștefureac despre anticipate și despre riscul de a rămâne blocajul
Ștefureac a precizat că, în mai 2026, 41% dintre respondenți considerau organizarea alegerilor parlamentare anticipate ca soluție pentru depășirea crizei politice, cu diferențe notabile între electoratul partidelor: 26% dintre votanții PSD, 25% dintre votanții PNL, 39% dintre votanții USR și 63% dintre votanții AUR indicau această opțiune.
El a avertizat că nu este sigur că anticipatele ar rezolva criza politică, formulând explicit: „Poate că alegerile anticipate ar putea duce la o deblocare a situației. Poate că nu”, invocând experiența altor state din regiune.
Totodată, Ștefureac a susținut că o certitudine ar fi menținerea fragmentării reprezentării în Parlamentul României, cu efecte asupra capacității de formare a unei majorități în condițiile evaporării compromisului politic.
Proiecția de tip „duminica viitoare” și cifrele din barometrul INSCOP din mai
În scenariul ipotetic în care alegerile s-ar organiza imediat, Ștefureac a indicat „dublarea scorului AUR”, „o creștere la PNL”, „o stagnare în cel mai bun caz a PSD, USR și UDMR”, precum și „o dispariție din viața politică parlamentară a SOS și POT”.
Datele publicate de INSCOP pentru barometrul realizat între 11-14 mai 2026 arătau, la intenția de vot raportată la cei care au exprimat o preferință pentru un partid din listă, următoarele valori: AUR 38,2%, PNL 20,3%, PSD 17,5%, USR 10%, UDMR 5%, SOS România 2,9%, SENS 2,5%, POT 1,9%.
Barometrul preciza metodologia: eșantion de 1.100 de persoane, interviuri telefonice (CATI), perioada de culegere 11-14 mai 2026, eroare maximă admisă ±3% la un nivel de încredere de 95%.
În comentariul din cadrul barometrului, Ștefureac a remarcat că AUR rămâne principalul partid în intenția de vot, iar o schimbare semnificativă este urcarea PNL pe locul doi în fața PSD, precizând că variațiile depind și de gradul de mobilizare al alegătorilor.
Ce spune barometrul despre „soluția” pentru criză și cum se raportează alegătorii
În capitolul INSCOP dedicat soluțiilor pentru depășirea crizei politice, 50,7% dintre participanți au indicat formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, iar 41,3% au indicat organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Ștefureac a subliniat că „nu se conturează o majoritate critică” în favoarea anticipatelor, arătând că majoritatea votanților PNL, PSD și USR se opun, în timp ce votanții AUR susțin organizarea de anticipate ca soluție de ieșire din criză.
De asemenea, barometrul arată că 65,6% dintre respondenți consideră că viitorul guvern ar trebui să continue direcția pro-europeană și pro-occidentală, iar 26,2% au exprimat opinia contrară.
Reacțiile politice invocate în aceeași discuție publică
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu exclude declanșarea alegerilor anticipate, dar a spus că nu este un scenariu pe care și-l dorește și l-a apreciat drept „foarte puțin probabil”, argumentând că componența Parlamentului nu s-ar schimba substanțial.
Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a afirmat că anticipatele pot fi o soluție dacă partidele nu vor găsi „înțelepciunea și responsabilitatea” pentru învestirea unui guvern.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că scenariul anticipatelor „nu poate fi exclus” și că, dacă s-ar ajunge în această situație, alegerile ar putea avea loc „undeva în toamna acestui an”.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a afirmat că la consultările de la Palatul Cotroceni s-a discutat despre anticipate și a apreciat că se poate ajunge la un Parlament în care AUR ar fi pe primul loc, ceea ce ar îngreuna evitarea unei situații în care acel partid să primească șansa de a forma un guvern.
Dominic Fritz, președintele USR, a spus că există „zero șanse” ca un nou guvern să fie format până la finalul lunii iulie, din lipsă de majoritate, și a indicat anticipatele drept o soluție la blocaj.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a afirmat că „singura modalitate” de ieșire „rațională și democratică” este organizarea de anticipate și a susținut că votarea unui guvern minoritar ar valida, în opinia sa, un comportament nedemocratic al actualului președinte al municipiului București.
Context instituțional și consultările de la Cotroceni după moțiunea de cenzură
Consultările de la Palatul Cotroceni au fost convocate pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, după căderea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
Programul consultărilor a inclus întâlniri cu PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale, SOS și POT, conform anunțului Administrației Prezidențiale.
Administrația Prezidențială a transmis, în cadrul consultărilor cu parlamentarii din grupuri și cu neafiliații, că discuțiile au vizat criza politică și identificarea unor soluții pentru stabilitate, precum și teme economice și de activitate parlamentară.
În aceeași perioadă au fost consemnate poziții diferite în rândul parlamentarilor neafiliați, inclusiv apeluri pentru organizarea de alegeri anticipate și solicitări pentru un guvern stabil.
Observații privind documentele și simulările parlamentare
Administrația Prezidențială a anunțat consultările și nu a transmis o decizie de declanșare a alegerilor anticipate; la întâlniri au fost prezentate poziții și scenarii politice, nu o hotărâre oficială privind calendarul electoral.
Remus Ștefureac a publicat observațiile și proiecțiile menționate în text, pe baza analizelor și a barometrului INSCOP din luna mai.
Barometrul INSCOP din mai 2026 furnizează procentele de intenție de vot și detalii metodologice, dar nu include o simulare numerică de mandate sau o redistribuire pe circumscripții; proiecțiile despre „noul Parlament” prezentate în comentariu sunt estimări de dinamică electorală, bazate pe rezultatele sondajului și pe interpretările realizate de echipa INSCOP.
