Traian Băsescu a declarat că România traversează „cea mai mare criză politică” de la Revoluţie încoace, susținând că blocajul este alimentat de imposibilitatea formării unui guvern cu susţinere majoritară şi de „liniile roşii” trasate în negocieri.
Fostul preşedinte a indicat drept responsabili principali liderii PSD şi PNL, nominalizându-i pe Sorin Grindeanu şi Ilie Bolojan. În intervenţiile sale, Băsescu a legat criza de efecte instituţionale şi de riscul unor pierderi de fonduri europene, în măsura în care deciziile guvernamentale rămân blocate.
În acelaşi registru, el a susţinut că actualul cadru constituţional nu oferă o ieşire rapidă dintr-un asemenea impas, deoarece nu permite dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate într-o situaţie de blocaj politic.
Cum descrie Băsescu miza blocajului şi rolul Constituţiei
Traian Băsescu a afirmat că vede criza ca fiind „cea mai puternică” din perioada post‑1989 pentru că „nu reușim să avem un guvern”, iar negocierile nu pot produce o majoritate din cauza condiţiilor impuse de părţile implicate. În această logică, el a spus că situaţia scoate în evidenţă o problemă de arhitectură constituţională.
În intervenţiile sale, Băsescu a invocat explicit ideea că, într‑un blocaj, ar trebui să existe posibilitatea de a dizolva Parlamentul şi de a organiza alegeri anticipate, pe care le-a numit o „soluţie de rezolvare democratică”. Tot el a avertizat că, în lipsa acestei opţiuni, ieşirea din impas riscă să se facă prin aranjamente politice motivate de funcţii şi avantaje, nu printr‑un mecanism electoral: „vino încoace că‑ţi dau o funcţie”, „pune şi tu un vot pentru guvern, că‑ţi angajez copilul”.
Pe cine indică drept responsabili şi ce scenarii respinge
În declaraţiile sale, fostul preşedinte a spus că răspunderea pentru criză este împărţită între Sorin Grindeanu şi Ilie Bolojan. Despre răsturnarea guvernului Bolojan, Băsescu a folosit formula „nu doar o greşeală”, ci „o ticăloşie”, pe care a pus‑o în sarcina lui Grindeanu, invocând orgoliul şi disputa politică.
El a adăugat că blocajul ulterior în formarea guvernului ar intra în responsabilitatea lui Bolojan şi că cei doi „îşi împart răspundirea” pentru ceea ce a numit „dezastrul” care urmează. În această argumentaţie, Băsescu a subliniat că, în condiţiile unei bătălii interne în PNL, guvernarea nu se poate concentra pe promovarea legislaţiei necesare pentru a nu se pierde 10 miliarde de euro nerambursabili de la Uniunea Europeană.
Întrebat despre un posibil scenariu în care un guvern ar trece cu voturi din partea AUR şi SOS, Băsescu a spus că, „atâta timp cât preşedintele menţine acest punct de vedere”, nu vede acest lucru ca fiind posibil. Tot el a apreciat că AUR nu s‑ar „complica” să susţină un guvern pe care nu îl agreează şi pe care îl consideră lipsit de performanţă.
Mesajele anterioare despre „capcana” unui „guvern al preşedintelui” şi ideea refacerii coaliţiei
Băsescu a vorbit despre o „capcană” atunci când marile partide ar transfera către preşedinte responsabilitatea desemnării premierului, criticând ideea că acestea ar încerca să „fugă de responsabilitatea redresării ţării”. El a folosit sintagma „Guvernul meu” pentru a descrie această capcană.
Separat, într‑o intervenţie telefonică, Băsescu a propus o soluţie de deblocare: Ilie Bolojan să facă „un pas în lateral”, să rămână la conducerea PNL şi să preia Senatul, iar coaliţia PSD–PNL să se refacă în jurul unui premier liberal. În aceeaşi discuţie, el a spus că „avem nevoie de guvern până la sfârşitul lunii”, invocând termene legate de programul SAFE, echiparea armatei şi condiţiile din PNRR.
Băsescu a afirmat că un cabinet interimar „nu mai are dreptul să emită acte normative, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă”, şi a legat această limitare de un risc asupra a „circa 20 de miliarde de euro”. În plus, l‑a criticat pe preşedintele Nicuşor Dan pentru amânarea consultărilor cu partidele, pe motiv că doi lideri nu s‑ar fi aflat în Bucureşti.
Afirmaţiile despre alegerile din 2024 şi miza fondurilor europene
În intervenţiile sale din luna mai, Băsescu a susţinut că actuala situaţie politică ar fi „rezultatul furtului alegerilor din 2024” şi a descris anularea turului 1 al alegerilor prezidenţiale drept „o afacere dâmboviţeană”, apreciind că explicaţiile privind anularea au vizat finanţarea campaniei şi influenţe interne, nu o operaţiune externă dovedită. El a criticat organizarea calendarului electoral şi suprapunerea rundelor de scrutin.
Într‑un alt set de declaraţii, Băsescu a afirmat că România riscă să piardă fonduri europene dacă rămâne prea mult timp cu un guvern provizoriu şi a invocat termene şi sume: documente care ar trebui semnate până la 30 mai pentru 8,3 miliarde (legate de SAFE) şi „încă 10 miliarde” de încasat din PNRR până în august. În aceeaşi linie, el a spus că soluţia ar fi reluarea funcţionării coaliţiei PSD–PNL–UDMR–minoritate.
