Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a afirmat că între PNL și AUR ar exista o înțelegere pentru declanșarea alegerilor anticipate, pe care a descris-o drept un „calcul cinic”, susținând că ar avantaja ambele formațiuni în momentul de față.
Zamfir l-a indicat pe Ilie Bolojan drept parte a acestei presupuse înțelegeri și a asociat demersul anticipatelor cu obiectivul PNL de a-l menține pe Bolojan la conducerea partidului.
De cealaltă parte, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a respins explicit existența unei înțelegeri PNL-AUR, dar a declarat că, în opinia sa, șansele alegerilor anticipate sunt „de peste 50%”, pe fondul crizei politice.
Ce a scris Daniel Zamfir despre anticipate și „înțelegerea” PNL-AUR
Într-o postare pe Facebook, Daniel Zamfir a susținut că George Simion ar urmări alegeri anticipate rapide deoarece AUR ar avea „un scor electoral acum foarte bun”.
În aceeași intervenție, Zamfir a susținut că pentru Ilie Bolojan alegerile ar reprezenta „singura” opțiune de a rămâne la conducerea PNL, în contextul în care a afirmat că Bolojan „a înțeles” că nu va mai fi nominalizat premier.
Zamfir l-a acuzat pe Bolojan că „sacrifică tot” și „se înțelege cu oricine doar pentru a-și salva scaunul” și a adăugat că nu vom avea un nou guvern „prea curând”.
Replica PNL și evaluarea privind probabilitatea anticipatelor
Alexandru Muraru a declarat că „între PNL și AUR, respectiv Bolojan-Simion, nu există niciun fel de înțelegere, nici scrisă, nici nescrisă”.
Muraru a susținut că actuala criză politică „ne îndreaptă spre alegeri anticipate” și a spus că PSD ar fi responsabil pentru declanșarea acestei crize.
În același context, vicepreședintele PNL a afirmat că, în opinia lui, înainte de moțiunea de cenzură șansele anticipatelor erau „de 0%”, iar acum sunt „de peste 50%”.
Tot Muraru a afirmat că „singura înțelegere a fost la moțiunea de cenzură, între PSD și AUR”.
Contextul politic invocat: moțiunea de cenzură și datele de sondaj
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament la 5 mai 2026, cu 281 de voturi „pentru”, patru voturi „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate.
În dezbaterile din ziua votului au avut loc intervenții în plen, iar moțiunea a condus la căderea guvernului.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a atribuit creșterea PNL unei polarizări după moțiunea de cenzură și a menționat o creștere a popularității premierului Ilie Bolojan.
Disputa internă din PNL și miza conducerii partidului
Pe 8 iulie 2026, Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului PNL în urma căruia Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului, precum și 17 decizii luate ulterior de noua conducere liberală.
Decizia nu este definitivă, dar este executorie, iar PNL poate face apel în termen de 5 zile.
Sunt suspendate, printre altele, hotărârile privind alegerea organelor de conducere și ratificarea modificărilor aduse Statutului PNL.
