Europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat pe Facebook un mesaj în care îi reproșează lui Ilie Bolojan felul în care a fost abordată relația cu Comisia Europeană în vara lui 2025, pe tema deficitului, și susține că „dezastrul economic marca Bolojan putea fi evitat”.
În aceeași postare, Rareș Bogdan descrie un „scenariu” de negociere pe care spune că premierul ar fi trebuit să îl folosească la Comisie: „nu pot reduce deficitul acum”, iar dacă ar fi fost cerute măsuri imediate, acestea ar fi însemnat „doar prin taxare”, cu efect de scădere a consumului.
Mesajul este plasat într-un context politic intern tensionat, în care Rareș Bogdan este parte a unui grup de liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. În zilele anterioare, europarlamentarul a publicat și alte critici la adresa conducerii PNL, inclusiv pe tema raportului cu justiția și a procedurilor de excludere din partid.
Ce i-a transmis Rareș Bogdan lui Ilie Bolojan despre negocierile cu Comisia
Rareș Bogdan afirmă că Ilie Bolojan ar fi trebuit să meargă la Comisia Europeană cu o poziție explicită privind imposibilitatea reducerii imediate a deficitului și cu un argument despre efectele negative ale creșterilor de taxe asupra consumului. În formularea atribuită de europarlamentar negocierii, mesajul central este: „Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi”.
În aceeași secvență, Rareș Bogdan enumeră un pachet de măsuri pe care îl leagă de ideea de reducere a risipei și reorganizare administrativă: „Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate”.
Europarlamentarul adaugă că, în viziunea sa, ar fi trebuit cerută „relaxare fiscală” pentru a încuraja angajarea și producția, prin „relaxarea taxării muncii” și „facilități noilor firme”. Tot în această logică, Rareș Bogdan spune că România ar fi trebuit să folosească mecanisme care permit un deficit mai mare dacă banii se duc către cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu către „consumul aparatului de stat”.
Exemplele invocate și critica față de austeritate
În postare, Rareș Bogdan invocă trei exemple internaționale ca argument pentru reducerea deficitului prin creștere economică și diminuarea risipei, nu prin „logica taxelor mari”: Irlanda, SUA în perioada Reagan și Estonia. În descrierea sa, aceste cazuri includ măsuri precum reducerea impozitului pe profit, relaxarea taxării muncii, digitalizare și desființarea agențiilor/instituțiilor considerate inutile.
Într-o altă postare publicată în aceeași zi, Rareș Bogdan critică direct măsurile fiscale asociate lui Bolojan și afirmă că acestea ar fi lovit atât mediul de afaceri, cât și populația, menționând explicit: „TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”.
Tot acolo, europarlamentarul afirmă că alternativa ar fi trebuit să includă „tăierea instituțiilor parazitare”, combaterea evaziunii fiscale și „digitalizarea pe bune a ANAF”. El susține, de asemenea, că Bolojan ar fi trebuit să se consulte cu economiști înainte de a alege austeritatea ca soluție.
Contextul politic intern și disputa din PNL
Pe lângă tema deficitului, Rareș Bogdan a publicat, în zilele anterioare, mesaje critice la adresa conducerii PNL, în care acuză „atacarea justiției pe toate flancurile” și contestă amenințările cu excluderea liberalilor care l-au susținut pe Adrian Veștea.
Într-un mesaj atribuit europarlamentarului, acesta invocă articolul 69 din Constituție, subliniind că „orice mandat imperativ este nul” și că parlamentarii „votează potrivit conștiinței lor”. În aceeași linie, el susține că un partid poate sancționa membri, dar trebuie să o facă respectând statutul.
Sunt menționate hotărâri ale Tribunalului București și Tribunalului Ilfov privind suspendarea sau anularea provizorie a unor decizii interne din PNL, precum și reacții politice la motivările instanțelor.
Date oficiale despre deficit și investiții, pe fondul dezbaterii
Pe fundalul acestor critici politice privind consolidarea fiscală, Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 30 aprilie 2026, anunțând un deficit de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB, față de 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB) în aceeași perioadă din 2025.
În același comunicat, Ministerul Finanțelor precizează că investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut și că investițiile publice au ajuns la peste 31 miliarde lei în primele patru luni, aproximativ trei sferturi fiind finanțate din fonduri europene și PNRR.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, „în linie cu angajamentele asumate în cadrul european”.
Reducerea deficitului a fost realizată „fără blocarea investițiilor publice”.
