Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, i-a solicitat joi ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative considerate necesare pentru accelerarea absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Solicitarea a fost formulată într-o scrisoare transmisă oficial, în care Grindeanu invocă sprijinul exprimat de partide, la finalul lunii aprilie, în consultările inițiate de președintele Nicușor Dan cu formațiunile care au format Coaliția de guvernare.
În același document, liderul PSD afirmă că, în calitate de președinte al Camerei Deputaților și de președinte al Partidului Social Democrat, „nu am primit nicio solicitare pe tema PNRR” din partea ministerului coordonator.
Ce cere Sorin Grindeanu și cum își motivează solicitarea
În scrisoarea adresată ministrului interimar, Sorin Grindeanu îi cere explicit lista proiectelor legislative care „trebuie aprobate în Parlament” pentru un grad cât mai mare de absorbție a fondurilor PNRR.
Grindeanu reamintește că, la consultările de la finalul lunii aprilie, partidele participante și-au reafirmat „susținerea totală” pentru adoptarea actelor normative necesare realizării la timp a reformelor, țintelor și jaloanelor din PNRR.
În aceeași linie, acesta îi transmite ministrului că așteaptă „cu celeritate” un răspuns, motivând urgența prin importanța subiectului pentru economia României.
Tot în document, Grindeanu afirmă că ministerul, deși are rol de coordonator național al implementării PNRR, nu ar fi înaintat Parlamentului o listă cu actele normative aflate în procedură sau care ar trebui introduse pe circuitul legislativ.
Ce a declarat Dragoș Pîslaru despre stadiul cererilor de plată și miza pe granturi
Într-o intervenție publică din 6 mai, Dragoș Pîslaru a afirmat că absorbția integrală a fondurilor pe componenta de granturi este „fezabilă” și că există „un plan”, precizând că se poartă discuții cu Comisia Europeană și că urma să fie pusă o propunere „săptămâna viitoare”.
Ministrul interimar a prezentat situația cererilor de plată: cererea nr. 3 a fost închisă, cererea nr. 4 urma să fie formalizată, iar cererile nr. 5 și 6 erau în pregătire.
În seara de 7 mai, Dragoș Pîslaru a detaliat separarea PNRR în granturi și împrumuturi și a spus că „miza” pentru România sunt granturile, adică sumele nerambursabile.
În aceeași intervenție, acesta a avansat cifre despre evoluția sumelor trase pe zona de grant: 9,03 miliarde de euro din 13,57 miliarde, echivalentul a 66,5% după cererea de plată nr. 4.
Ministrul a mai spus că „problema” este la reforme, care trebuie făcute „în oglindă” cu investițiile, și a menționat negocieri în luna mai cu Comisia Europeană pentru a securiza componenta de grant.
Unde se leagă disputa de lista de legi de jalonele și reformele din cererea de plată nr. 4
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că România a primit aprobarea Comisiei Europene pentru cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, fonduri nerambursabile.
Conform comunicatului ministerului, cererea de plată nr. 4 a presupus îndeplinirea completă a 62 de ținte și jaloane asumate de România, iar printre reformele și investițiile incluse se numără reforma fiscală, măsuri de decarbonizare, îmbunătățirea guvernanței corporative la întreprinderile de stat, combaterea tăierilor ilegale de păduri, completări legislative în cercetare-dezvoltare, digitalizarea sistemului judiciar și alte proiecte în sănătate, cultură și instrumente financiare pentru sectorul privat.
Separat, Dragoș Pîslaru a declarat că, pe componenta reformelor, situația este mai dificilă și a oferit drept exemplu un jalon legat de companiile de stat, care se referă la listare sau restructurare pentru cel puțin trei companii din transporturi și energie.
În același context, ministrul a spus că există „cel puțin 3 opțiuni” care pot fi aplicate, inclusiv în condițiile tensiunilor politice, fără a detalia în aceeași intervenție care sunt acestea.
Solicitarea lui Sorin Grindeanu către MIPE vizează transmiterea către Parlament a listei proiectelor legislative urgente asociate PNRR, pe care acesta spune că nu a primit-o până acum.
