Președintele Nicușor Dan a declarat luni, 20 aprilie 2026, că a discutat cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, despre stadiul reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În aceeași intervenție, șeful statului a spus că administrația trebuie să continue lucrul astfel încât România să nu piardă fondurile europene, indiferent de evoluțiile din zona politică.
Mesajul a venit în contextul calendarului strâns legat de termenul-limită de 31 august 2026, invocat de ministru, și al discuțiilor despre adoptarea actelor normative necesare îndeplinirii angajamentelor din PNRR.
Ce a spus Nicușor Dan după discuția cu ministrul
Nicușor Dan a afirmat că a trecut „în revistă”, împreună cu Dragoș Pîslaru, stadiul implementării reformelor și al investițiilor care trebuie finalizate în cadrul PNRR.
Președintele a enumerat domenii pe care le-a descris drept sensibile și cu volum mare de lucru: proiecte de infrastructură și spitale, dar și reforme în energie, salarizare publică, justiție, guvernanță corporativă și altele.
În declarația sa, Nicușor Dan a plasat explicit termenul de final de august în centrul efortului administrativ: „Mai avem încă foarte multe de făcut ca să ne asigurăm că până la finalul lunii august terminăm totul cu bine”.
În același registru, el a susținut că există „consens” pentru adoptarea legilor și actelor normative necesare și a adăugat: „Am încredere că toate partidele pro‑europene vor fi responsabile cu acest program”.
Șeful statului a mai spus că proiectele din PNRR privesc „prosperitatea și securitatea” României și că ele interesează „toți cetățenii” indiferent de preferințele electorale.
Ținta de 10 miliarde de euro și mesajul despre ritmul reformelor
Cu o zi înainte, Dragoș Pîslaru a indicat miza financiară imediată: atragerea a 10 miliarde de euro prin proiectele PNRR cu termen 31 august 2026.
Ministrul a formulat ideea că banii sunt alocați României și că nu există competiție cu alte state pentru această sumă: „Pentru aceste 10 miliarde nu concurăm cu nicio altă țară din UE. Singurii cu care concurăm suntem noi înșine”.
Pîslaru a insistat că reformele se fac „prin muncă riguroasă, zi de zi”, nu „nici la TV și nici pe TikTok”.
Tot el a afirmat că în cadrul PNRR sunt în derulare peste 21.000 de proiecte la nivel național.
Riscuri, tabloul de bord și presiunea termenelor
Pe 9 aprilie 2026, ministrul a prezentat o evaluare a ministerului privind riscurile din cererile 5 și 6: 65 din 179 de ținte și jaloane ar avea risc ridicat de implementare.
În aceeași prezentare, Pîslaru a descris un mecanism de monitorizare tip „semafor” (roșu/galben/verde) și a anunțat că stadiul urmează să fie publicat printr-un tablou de bord pe pagina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ministrul a oferit exemplul unor ținte din infrastructura de apă și canalizare, invocând termene foarte strânse, inclusiv valori de 288,3 kilometri pentru distribuție apă și 975 kilometri pentru rețea de canalizare, asociate unor ținte cu risc ridicat.
Tot atunci, el a spus că sunt programate discuții la Bruxelles privind modalitatea în care România va „închide” PNRR și a sugerat adoptarea unei ordonanțe de urgență care să clarifice cadrul de închidere și documentele necesare.
Separat, în declarațiile din 9 aprilie, Pîslaru a prezentat 14 reforme considerate esențiale și a cerut adoptarea lor „indiferent” de evoluțiile politice, calificându‑le drept „obiectiv național”.
Linia Guvernului: accelerare, responsabilitate și calendar până la 31 august 2026
Într-un comunicat din 23 februarie 2026, Guvernul a anunțat că premierul Ilie Bolojan a coordonat o ședință a Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR, în care s-au analizat stadiul reformelor și investițiilor, problemele și soluțiile, cu referire la cererile de plată 3 și 4 și la pregătirea cererilor 5 și 6.
Potrivit comunicatului, prim‑ministrul a cerut ministerelor să accelereze ritmul și să depășească blocajele pentru îndeplinirea angajamentelor până la 31 august 2026 și a solicitat eliminarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările efectuate.
Ilie Bolojan a vorbit despre „răspundere politică” pentru miniștri și secretari de stat, inclusiv posibilitatea unor revocări dacă România pierde bani din PNRR, și despre măsuri privind directorii și personalul din administrație în relație cu sporul de fonduri europene.
Comunicatul consemnează și declarația ministrului Pîslaru potrivit căreia absorbția ar fi crescut „de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro” și că în următoarele șase luni ar fi necesar un ritm mai intens, cu solicitarea către ministere de a transmite informații actualizate și calendare de activități.
Documentul menționează, de asemenea, că România a primit în total 10.722.201.578 euro, iar gradul de realizare ar fi 50,08% din valoarea totală, incluzând prefinanțarea și sumele încasate pentru cererile 1 și 2 și parțial pentru cererea 3.
